„O carte de sinteză critică indispensabilă elevilor de gimnaziu și liceu care doresc să înțeleagă subiectele Mihail Sadoveanu pentru capacitate și bacalaureat (Frații Jderi; Baltagul; Nicoară Potcoavă; Nunta domniței Ruxanda; Creanga de aur; Soarele în balta sau aventurile șahului; Ostrovul lupilor; Divanul persan; Poveștile de la Bradu-Strâmb). Un volum pe care orice profesor de română trebuie să-l citească înainte de „ora Sadoveanu”. Mihail Sadoveanu. Afinități bizantine reprezintă un model sistematic de interpretare a prozei sadoveniene în vederea înțelegerii circulației și resemnificării motivelor și simbolurilor din cultura bizantină. Fără a argumenta pozițiile pe care Sadoveanu și literatura lui le-au deținut și le-au păstrat în câmpul cultural autohton, Suzana Miron determină teritoriul formelor literare pure, un spațiu cu reminiscențe mitice; capitalul bizantin al ficțiunii este aici capabil să dea legitimitate actului artistic, iar lărgirea zonelor de interpretare ne oferă satisfacția unei imersiuni pe care doar un hermeneut veritabil o putea genera.” Lucian Pricop „Semnificația evocării narative a Bizanțului în opera lui Sadoveanu este aidoma cu fresca din pictura religioasă, mărturie (document) a (al) cetății milenare păstrată în amintirile unor personaje din creația sa, despre „Tarigradul cu minunile lumii” (Amfilohie Șendrea din Frații Jderi). Sadoveanu însuși îmbracă haina călătorului doritor să descopere din memoria timpului obiecte, mici vestigii, cu disponibilitatea de a reconstitui ceva din imaginea lumii pierdute, peste care s-a suprapus Istanbulul secolelor următoare. Să ne amintim începutul nuvelei Roxelana: „Căutăm în Hipodrom și la bazilicile vechi prefăcute în geamii urmele Bizanțului”.” Suzana Miron
Cărți,multe cărți.
