„Dr. Virgil Ciobanu, ale cărui memorii vieneze, parte dintr-un text mai amplu, se publică acum, a fost fratele mai vârstnic al bunicului meu, Pompiliu. Îl chema și Haralampiu, prenume pe care nu-l accepta decât în familie, unde i se spunea uneori Lampi, pentru mine fiind întotdeauna uica Lampi, cum însuși se iscălea, cu umor, în scrisorile pe care mi le adresa ori pe cărțile dăruite mie cu dedicație. Cleric, medic, profesor, sociabil, comunicativ și mobil, cu un neobosit apetit de cunoaștere și cu un salutar simț al umorului, a fost o personalitate pregnantă și reprezentativă pentru intelectualitatea central-europeană formată în ambianța acelei Epoci Belle, de maximă exultanță a Imperiului.” - Radu Ciobanu
Cărți,multe cărți.
