„Cît de valoroasă este cartea de față, fie și numai datorită personajului ei: Nicoale Ciurică, fost partizan „cu acte în regulă”, iar în zilele noastre, deci la începutul anului 2024, este singurul supraviețuitor dintre cei care au luptat cu arma în mînă, în munții României. Amintirile lui nu sînt contaminate de povestirile de celulă și nici falsificate, în declarații smulse la Securitate. Sînt unice și valoroase prin unicitatea lor. Este, practic, ultima dintre mărturiile posibile ale acestei categorii de eroi, care au trăit nebăgați în seamă, printre noi. (…) Veți citi aici, zugrăvite în amănunt, povestiri din timpuri în care în România mai existau eroi. Despre acele vremuri e vorba aici, vremuri în care istoria nu-i mai încăpea pe oamenii adevărați și ei suiau în munte, îmbrăcați în piei de capră, vremuri în care Antihristul coborîse pe Pămînt, unde domnea fărădelegea și singura lege mai domnea numai printre cîțiva oameni și în liniștea pădurii, în care ei s-au cununat cu moartea, punîndu-și pe cap coroana libertății. Căci, în esență, asta e Nunta partizanului...” (Marius Oprea) „Nu există o altă mărturie care să aducă mai multe informații din interiorul grupării Uță decît cea lăsată posterității de Nicolae Ciurică în volumul de față. Situația e explicabilă: cei mai mulți dintre camarazii săi au pierit fie în luptă cu trupele de Securitate, fie în fața plutonului de execuție, iar puținii supraviețuitori au fost arestați și condamnați la ani grei de zeghe în prima perioadă a rezistenței, neluînd parte la încleștările de după 1950. Dramatică prin excelență, figura lui Ion Uță domină relatările, rămînînd bîntuitoare pînă în prezent.” (Răzvan Gheorghe)
Cărți,multe cărți.
