Astra 1940-1944

Asociațiunea pentru literatura română și cultura poporului român, cunoscută cel mai adesea prin acronimul „Astra”, a acumulat, în nouă decenii de viață, o vastă experiență într-o activitate constând în educația adulților sau, conform unei formulări adoptate din istoriografia anglo-saxonă, nation building – construirea națiunii.   De-a lungul îndelungatei sale existențe, „Astra” s-a confruntat, în Ungaria și apoi în România, cu cel puțin șase regimuri politice dintre care ultimul, cel comunist, i-a fost fatal. Instituție pragmatică după 1918, încercând să-și conceapă programul ca pe un răspuns la problemele unei societăți rurale vădind fenomene de înapoiere, „Astra” a intrat în deceniul patru într-un iureș istoric marcat de revizionism și în cele din urmă de pierderi teritoriale și de conflicte militare. Doctrina eugenică, devenită dominantă la nivelul conducerii Asociațiunii, viza până prin 1930 doar impunerea unei igiene sociale cu tentă naționalistă. Acest lucru nu frapa însă într-o lume în care naționalismele erau omniprezente. Accentuarea și apoi materializarea amenințărilor la care era supusă România au făcut ca de la „igiena națiunii” să se treacă la rasism și la un antisemitism nu doar academic, ci și factual. De asemenea, pentru intervalul 1940-1944 găsim „Astra” asociată la proiectele statului național-legionar, apoi la cele ale regimului condus exclusiv de Ion Antonescu. Aspectele la care ne referim, oarecum șocante dar absolut reale, au fost evitate până în prezent de cei care vedeau și continuă să vadă în „Astra” un fel de biserică a națiunii. Cartea de față reprezintă primul demers de cercetare care reconstituie istoria reală a instituției care a beneficiat în perioada dată de cele mai mari subvenții de stat din întreaga sa existență, dar a plătit ulterior un preț pe măsură.   Intervalul pentru care a optat Mădălina Oprea, 1940-1944, este captivant, în spiritul unui dicton oriental care spune „să ne ferească Dumnezeu să trăim vremuri interesante”. Lucrarea surprinde două tendințe principale. Pe de o parte, oferta culturală pe care „Astra” însăși a avansat-o guvernului, adaptată la spiritul vremii. Pe de altă parte, interesul guvernului de a coopta „Astra” și instituțiile analoge într-un program de propagandă pus în slujba regimului și a războiului din Răsărit. Conf. univ. dr. Valer Moga