„Se zice că întrebarea secretă preferată a unui istoric este "și dacă...?" (sau întrebarea contrafactuală, ca să folosim termenul la modă în cercurile academice). Întrebările de genul "și dacă...?" sunt cu adevărat de valoare și depășesc cu mult stadiul unui "futil joc de salon" (după cum spunea istoricul E.H. Carr). Ele pot fi un mijloc de a înțelege mai bine istoria, de a-i da viață. Astfel de întrebări pot dezvălui, până în cele mai mici detalii, care este miza esențială într-o confruntare, precum și consecințele de durată ale acesteia. De exemplu: și dacă nemții ar fi respins debarcarea aliaților din "Ziua Z"? Cum ar fi decurs evenimentele dacă furtuna ce se dezlănțuise asupra Europei în data de 5 iunie 1944 -- cu o zi înainte de dată la care era planificată invazia Normandiei -- nu s-ar fi potolit pe neașteptate? [...] Istoria este pe bună dreptate relatarea literară a întâmplărilor care au avut loc în realitate; dar aceasta nu ar trebui să diminueze importanța contrafactualului. Întrebările contrafactuale ne pot determina să punem la îndoială presupuneri încetățenite de multă vreme. Ele au capacitatea de a defini momentele cruciale. Ne pot demonstra că micile accidente sau deciziile luate într-o fracțiune de secundă pot avea repercusiuni majore în aceeași măsură ca marile hotărâri.[...] Cartea este structurată în ordine cronologică și cuprinde peste 2 700 de ani de istorie cunoscută a omenirii. Nici un domeniu nu se pretează mai bine speculațiilor de tipul "și dacă" decât istoria militară, unde norocul, întâmplarea, eșecurile sau succesele oamenilor pot schimba totul radical.” (Robert Cowley)
Cărți,multe cărți.
