Aşa moare România, aşa murim noi, odată cu ea… O ţară de cadavre moarte amestecate cu cadavre vii, care aşteaptă fără să facă nimic trecerea şi începerea altor şi altor fracţiuni din propriul lor timp pe pământ, aşternând cuminţi, fără să supere pe nimeni, alte şi alte straturi groase de mâl pe propriul lor destin. Acum, dacă ar fi să ne gândim la un tablou care să reprezinte actuala stare de fapt şi chiar destinul acestei ţări triste, acesta nu poate fi decât minunata scenă a sinuciderii Ofeliei, tragicul personaj shakespearian, pictată de sir John Everett Millais în 1852 şi care se află, acum, la Tate Gallery, în Londra. Minuţiozitatea specifică şcolii întemeiate de acest fascinant artist, grupul «prerafaelit», grăitoarea scenă a frumoasei Ofelia cuprinsă de apa unui râu cristalin redau chiar imaginea «frumoasă» a morţii României de azi.