Opere complete 6 se deschide cu volumul de nuvele Oratoriu pentru imprudență, nuvele scrise parcă pentru a-și demonstra că poate excela și în „genul scurt”, și care, după cum mărturisește scriitorul însuși: „(...) țineau loc de somnifere. Cu ajutorul lor evadăm, călătoream, treceam frontierele fără pașaport și fără vize”. Aici și acum conține publicistică scrisă în exil și continuă cu tot ce a publicat în revistele și ziarele din România, încă de la debut, fără să plătească tribut comandamentelor ideologice ale vremii. De remarcat, excelentele Cronici de film (Paris, 1987 - 1992). Obsedat de fotografie - „imperiu de semne, ideogramă concentrată, imagine cu cod, imagine-arhetip” - Bujor Nedelcovici propune cititorului, în încheierea secțiunii de publicistică a volumului 6, Lectorul de imagine - fotografii făcute clandestin în timpul demolărilor vechiului București, spre a nu uita. 2+1 (două scenarii + o piesă de teatru) împlinește volumul 6 din Opere complete: Faleze de nisip (după romanul Zile de nisip, regia Dan Pița) a rulat pe ecrane doar o săptămâna, fiind interzis chiar de Ceaușescu pentru că „(...) prezintă denaturat realitatea societății noastre (...)”. Somnul insulei, inspirat de romanul Al doilea mesager, regia Mircea Veroiu, transpune în imagine utopia negativă, ca un adevărat „manual de formare a omului nou”, marota ceauşistă, prin uniformizarea individualităţilor, aneantizarea conştiinţelor. Mereu revoltat, Bujor Nedelcovici scrie (1994) „în regim de urgenţă” piesa de teatru Noaptea de solstițiu, neputând şi nevrând să treacă peste asasinarea a o mie de tineri în două nopţi: 21-23 decembrie 1989. Este vorba despre complicitate la crimă, duplicitate, minciună, manipulare, dar şi despre nevoia de adevăr.
Cărți,multe cărți.
