Un dialog întins pe două decenii și jumătate , ce începe cu schimbul epistolar din anii 1982-1983 - refugiu în mărturia scrisă împotriva degradării vieții din România ceaușistă și a antisemitismului comunismului naționalist . Un document al epocii, a cărui valoare este dublată de semnificațiile pe care textul le capătă în lumina unor evenimente ulterioare, cum e polemică publică din 1992 privitoare la Mircea Eliade și la raporturile acestuia cu mișcarea legionară . Îi urmează în volum convorbirile de la Ierusalim (1999) și de la Bard College, New York (2007), ce dezvăluie preocupările și obsesiile scriitorului, de la identitate și exil la literatură sau raporturile cu religia.