Ţările care au trecut prin experienţa comunismului au două opţiuni: să o reprime sau să o înţeleagă. O socio-psihanaliză a realismului socialist nu este o lucrare constatativă şi nu se înscrie în seria memorialelor de după 1989, ori a evocărilor dedicate dramei unei literaturi şi a societăţii care a făcut-o posibilă. Nu este o carte despre victime, ci una despre conştientizare, convocând — pentru prima oară în literatura română — instrumentele psihanalizei, ale sociologiei, antropologiei, psihologiei sociale şi sociologiei muncii, într-un studiu transdisciplinar dedicat realismului socialist şi traumei totalitare.