În 1944, în timp ce războiul reducea mare parte a Europei la o umbra a ceea ce fusese, doua cărți erau scrise de refugiați. Una, de Friedrich Hayek, Drumul către servitute, punea prăbușirea civilizației europene pe seama îndepărtării de piețe. Cealaltă, de Karl Polanyi, Marea transformare, punea prabușirea pe seama „cruciadei” liberalismului din secolul al XIX-lea de a transforma toate relațiile sociale în relații de piață: ceea ce el numea demolarea societății. După cum ne demonstrează astăzi în mod clar periferia Europei, Polanyi ar trebuit să fie cel ascultat. Marea transformare ne arată cu ajutorul exemplului ascensiunii și declinului ordinii capitaliste liberale a secolului al XIX-lea că piețele sunt niște instituții agile, simultan făcute posibile și subminate de intervenția statului. Dar în loc să celebreze piețele și să denigreze statul, Polanyi ne avertizează că încercarea de a transforma toate relațiile sociale în relații de piață este o idee inerent periculoasă în orice perioadă.
Cărți,multe cărți.
