Critica de sine este un subiect veșnic actual și reprezintă deseori una dintre principalele probleme care îi aduc pe oameni în psihoterapie, deși de puține ori ea este identificată ca atare. Pentru majoritatea clienților ea reprezintă o a doua natură, o obișnuință de care nu sunt conștienți și care se află în spatele trăirilor dificile, mai familiare, cum sunt, de exemplu, anxietatea, depresia, dificultățile legate de relațiile intime, dependențele, tulburările de comportament alimentar, durerea copleșitoare și – adesea sub cea mai agresivă formă a sa – autovătămarea și ideile suicidale. În carte sunt istorisite poveștile de viață a opt clienți, exemple concludente pentru cele mai frecvente motive de autoînvinuire – părinții extrem de severi, bullyingul suferit în copilărie; perfecționismul despotic din cultura noastră occidentală contemporană; perpetuele stereotipuri și prejudecăți legate de gen, rasă și sexualitate; insistenta promovare a natalității de către societatea noastră și devastatoarea natură a suferinței legate de dificultățile procreării; dar și efectele nefaste ale unui tip de gândire religioasă fundamentalistă. Acestea scot în evidență modul în care repetatele critici venite din exterior tind să se ne afecteze pe nesimțite sentimentul propriei valori.
Cărți,multe cărți.
