?Zoltan Rostas recidiveaza, dar de data aceasta nu mai face el insusi inregistrarile. Fiind profesor la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii de la Universitatea Bucuresti, el are studenti din toate zonele tarii. Studenti pe care i-a instruit in tehnica interviului etnologic, axat pe intrebari minime, de tipul de ce? Si cum?, care sa stimuleze fara sa influenteze subiectii, astfel incat ei sa-si comunice adevarata viziune asupra propriei vieti. Subiectii trebuiau sa fie in varsta, in general rude si cunoscuti ai studentului, pentru ca intre cel care povesteste si cel care inregistreaza sa fie o relatie de incredere. Textele transcrise cu respectarea intocmai a particularitatilor de vorbire ale povestitorului au contat ca lucrari de examen si au primit note. Ele nu erau initial destinate publicarii, dar vazand probabil cat de interesante (putin spus) sunt ca documente sociale, profesorul, impreuna cu un tanar prozator foarte talentat, Sorin Stoica, au selectat si au incredintat tiparului un prim volum dintr-o anuntata serie de istorie orala. (...) Daca, peste ani, cineva va fi interesat sa afle cum s-a trait la nivel individual in Romania in secolul XX, lucrarile studentilor lui Zoltan Rostas sunt cea mai fiabila sursa.? - Adriana Bittel (2003)?Trebuie sa recunosc ca in timp ce citeam aceste transcrieri n-am dorit nicio clipa sa fi fost in locul lui Zoltan Rostas, desi am ajuns sa-l invidiez pentru capacitatea sa de a se mula pe felul de a fi al fiecaruia dintre interlocutori, fara sa faca insa concesii de la ghidul de interviu pe care si-l propusese, initial, ca tinta. In acest fel - si, desigur, ca efect secundar - volumul poate fi citit si in ipostaza sa de model de realizare de interviuri: cat sa vorbesti ca sa castigi increderea interlocutorului, cum sa refuzi politicos, cum sa te retragi diplomatic atunci cand esti condus inspre situatia de a dezvalui lucruri neplacute despre alte persoane, dar mai ales cum sa ajungi la ceea ce doresti in mod firesc, lasand celui din fata ta bucuria de a spune anumite lucruri care sunt interesante si pe care el le stie foarte bine. Sunt tehnici pe care Zoltan Rostas le stapaneste si care il fac, dupa parerea mea, maestrul incontestabil al interviului antropologic in Romania, la ora actuala.? - Otilia Hedesan (2004)?Istoricii vor trage un mare folos citind volumul dlui Zoltan Rostas, Secolul coanei Lizica. Autorul, un eminent sociolog, preocupat de istoria orala, domenii in care a dat contributii fundamentale, a facut un experiment original. A intervievat-o in anii 1985?1986 pe doamna Elisabeta Odobescu-Goga, atunci nonagenara, si a publicat jurnalul ei din anii 1916?1918. Este fascinant sa se compare consemnarea in scris a faptelor din jurnalul personal si evocarea lor, sapte decenii mai tarziu. Istoricilor, dl Zoltan Rostas le-a oferit o pretioasa «materie prima» pentru studiul memoriei, o tema de actualitate, mai ales in istoriografia occidentala.? - Florin Constantiniu, ?Amintiri, amintiri, in Dosarele Istoriei?, an X, nr. 2 (102), 2005 pp. 3-4?O lectura atenta va descoperi, de altfel, fara eforturi prea mari, printre pasajele ample si savuroase ale istorisirilor, figura mereu atenta dar si mereu destinsa a cercetatorului. Zoltan Rostas este, adesea, pus in situatia de a comenta evenimentele marunte din viata cotidiana, fapte care creeaza intre el si subiectul cercetarii sale un fluid al increderii.? - Otilia Hedesan (2003)
Cărți,multe cărți.
