Stat slab, cetatenie incerta. Studii despre Republica Moldova

?Cetatenia este deseori definita prin prisma legislatiei si a dezbaterilor politice care o insotesc, departe de realitatile traite de cetateni. Or, calitatea de cetatean trebuie redefinita in contextul postsocialist in care ea scapa definitiei date de elitele politice, in primul rand datorita incapacitatii acestora de a garanta «drepturile sociale» asteptate de cetateni. Volumul de fata vine sa compenseze aceasta lacuna prin abordarea in paralel a constructiei politice a cetateniei si a conditiei de cetatean, asa cum este ea traita de fiecare. Modul in care este perceputa relatia cu statul il determina pe cetatean sa participe la viata publica (de la participarea la vot si pana la participarea la miscari sociale), sa-si schimbe cetatenia (de la achizitionarea unui al doilea pasaport si pana la migratie), sa incite sau sa tempereze conflictele interetnice. Calitatea cetateniei oferita de stat este un factor important in explicarea fenomenelor politice, economice sau sociale. Ce inseamna sa fii cetatean al Republicii Moldova astazi? Inseamna sa ai un pasaport albastru ? este raspunsul pe care l-am auzit cel mai des intr-un sat din nordul Moldovei. Dar a avea un pasaport albastru nu este o sursa de fericire, caci puterile pasaportului albastru sunt limitate ? cu greu mai poti merge catre Vest cu el si nici la Est nu mai este privit atat de bine, de cand sute de mii de purtatori ai acestui pasaport invadeaza pietele din Moscova si Sankt-Petersburg in cautare de munca la negru. A avea un pasaport albastru inseamna pentru jumatate din populatia statului moldovenesc a nu mai avea un pasaport sovietic [...] care sa dea libera trecere spre Est. A avea un pasaport albastru inseamna de asemenea a nu avea (inca) un pasaport rosu (adica romanesc), care sa dea libera trecere spre Italia. Oricum ar fi, este o stare intermediara, nesatisfacatoare si pe care fiecare incearca s-o remedieze, la nivel personal mai degraba decat colectiv.? - Monica Heintz?Ca si teza ei de doctorat, dedicata Eticii muncii la romanii de azi, aparuta tot in Colectia Actual (editia I, 2005, editia a II-a, 2006) nici cartea pe care de data asta tanara antropoloaga o coordoneaza nu este una comoda si confortabila. Ea se refera la un subiect exploatat politic pana la saturatie, totusi dureros si fierbinte pentru toti romanii: Moldova smulsa Romaniei si sovietizata in 1940. In mod sigur, «patriotii de serviciu» vor fi scandalizati citind comentariile unui autor la un recensamant din 2004, din care rezulta ca in Republica Moldova 76,1% se declara moldoveni si doar 2,1% romani, recensamant pe baza caruia se propune federalizarea Moldovei. In mod sigur, «tobosarii vremurilor noi» vor asimila greu ideea unui alt autor dupa care educarea patriotismului, ca metoda de a opri «hemoragia de populatie» intra in contradictie cu formarea unei gandiri critice, democratice. Cei unsprezece tineri savanti, cu impresionante bibliografii, reuniti in paginile de fata sunt la randu-le politologi, antropologi, istorici, specialisti in istorie contemporana, cei mai multi dintre ei lucrand la universitati si centre de cercetari din strainatate si aproape toti fiind de origine romana. Fiecare dintre ei si-a efectuat cercetarea pe teren, in Moldova de dincolo de Prut, astfel incat, oricat de incomode pentru automatismele noastre, datele si cifrele avansate de ei sunt greu de contestat. Cine poate contesta, totusi, ca un stat slab confera celor care prin nastere ii apartin o «cetatenie incerta», de care nu au prea multe motive sa se mandreasca? Cel mai greu de asimilat este insa adevarul ca privind in oglinda pusa in fata fratilor de peste Prut, chipul pe care-l intalnim este chiar al nostru. Inconfortabila, totusi, de neocolit, aceasta lectura de-a dreptul terapeutica.? - Doina Jela