O invitație la unitate, credință și adevăr Cuvintele Părintelui Necula creează punți între religii, între credincioși și atei, aducând oamenii mai aproape de marile adevăruri ale învățăturilor creștine. Într-o epocă a deznădejdii și a fricii, acest dialog dintre Mihai Morar și Părintele Necula abordează fără teamă subiectele dificile ale actualității. Fiecare răspuns oferit la întrebările pline de miez adresate de Mihai Morar încurajează cititorii să-și păstreze întotdeauna speranța și credința. Astfel, pagină cu pagină, se conturează un alt mod de a privi lumea și problemele sale, adoptând o perspectivă plină de înțelegere, iubire și încredere în puterea și frumusețea Lui Dumnezeu. „Ce ar mai fi de zis? O vom face probabil în timpul cât Dumnezeu ne va îngădui să o mai facem. Când vom fi plecați, undeva, într-un colț de bibliotecă și această rogojină de carte pe care ne-am lăsat sufletele la vedere. Mulțumesc, Mihai, pentru prietenie. Și celor ce ne sunt prieteni ori dușmani, deopotrivă, sănătate. Nu mai e vreme de ură. De mușcat din morminte. Din văzduh, din bunici și părinți. E vremea să căutăm sens vieților noastre. ” – Părintele Constantin Necula Citat din carte „Mihai, nu există lege care să ne facă să ne iubim! Poți să dai câte decrete vrei, oricâte hotărâri de Consiliu Național al nu-știu-cui, n-are nicio treabă, n-are! Iubirea nu încape în lege! Ea e exercițiul cel mai bun de supraviețuire!” Fragment din carte Lărgiți și voi inimile voastre Mihai Morar: Cum ne putem întări întâi încrederea în oameni, cum ne putem întări credința? Pentru că eu cred că suntem într-o perioadă în care lumea e-ntr-o gravă suferință și fiindcă s-au dărâmat temeliile acestea, ale încrederii. Părintele Constantin Necula: Cred că primul exercițiu pe care trebuie să-l facem e cel de răbdare! E cel de răbdare, da. Să avem răbdare, cu noi, cu cei de lângă noi! Are Părintele Zaharia Zaharou un titlu la o carte, un citat din Sfântul Apostol Pavel: Lărgiți și voi inimile voastre! Că trebuie lărgite inimile, e musai să facem mai întâi asta, suntem prea fițoși în creștinismul nostru! Prea credem că noi le știm pe toate, că la noi e adevărul absolut. Da, dar este și pe raft la alții, adică, trebuie să înțelegem, nu avem o farmacie de adevăruri: „Bună dimineața, vă rog, 200 de grame de credință şi 5 de nădejde!”, n-avem de unde lua. (...) Eu cred în oamenii care au curaj să ridice crucea. Ca David în fața lui Goliat. Puștiul ăla a avut curaj să ia praștia și să-l lovească pe Goliat. Atât trebuie, doar puțin curaj. Chiar dacă pare inegal ce se-ntâmplă cu noi, moartea-i mult mai cotropitoare! Mihai Morar: Dar pentru curaj îți trebuie o inimă mare și pentru o inimă mare trebuie să-ți lărgești inima… mică! Care-i strâmtă de cele mai multe ori!
Cărți,multe cărți.
