Când, în copilarie, citeam Vietile Sfintilor, ma simteam de parca o raza de lumina dumnezeiasca îmi patrunsese in inima. Raza îmi umplea inima de dulceata, bucurie si fericire adânca si aprindea în ea dorul si dragostea pentru Dumnezeu si cele de sus. Atunci, fie ca mâncam, fie ca mergeam sau vorbeam cu cineva, mintea mea contempla cele ceresti, iar inima îmi era lipita de Dumnezeu. (Pr. Filoteu Zervakos)
Cărți,multe cărți.
