Dhammapada: Temelia legii

Fragment din Introducere, de Amita Bhose Ori de câte ori m-am referit la Buddha, mi-am adus aminte de o poezie a lui Tagore, în care marele nostru poet si marele adorator al Înteleptului a relatat o legendã buddhistã, poezie pe care am citit-o în manualul meu de clasa a V-a.Într-o dimineatã de iarnã, când nicãieri nu se vedea nici un fir de floare, un grãdinar zãri un lotus care înflorise prin cine stie ce minune. Omul a alergat la rege ca sã-i vândã floarea. Regele, care tocmai iesise în întâmpinarea lui Buddha, s-a bucurat sã gãseascã o ofrandã atât de potrivitã, chiar neasteptatã. Dar se afla si un bogãtas care avea acelasi gând. În timp ce ei doi se disputau, fiecare oferindu-i grãdinarului câte o sumã incredibilã, el s-a rãzgândit. - Ce-ar fi sã-i vând floarea chiar lui Buddha, ca sã câstig si mai mult! si-a zis el.Ajungând în parc, l-a vãzut pe Iluminat asezat sub un copac. Era fericirea întruchipatã. Uitând de bani, omul a pus lotusul la picioarele Înteleptului.- Ce vrei, bãiatule? l-a întrebat Buddha cu nemãrginita-i compasiune.- Doar binecuvântarea ta, Mãiestre! i-a rãspuns grãdinarul.Cât l-am invidiat pe acel personaj din poveste. Nici nu pot sã-mi imaginez ce au simtit oamenii de acum 2500 de ani când ei l-au vãzut si l-au auzit pe Buddha.Învãtãturile marelui Întelept au circulat multã vreme pe cale oralã; au fost înregistrate în scris mult mai târziu, probabil în mileniul care a urmat. Colectia sfaturilor lui Buddha, însirate în poezii scurte, existã în limba pali - limba veche indianã folositã în canoanele buddhiste, precum si în tibetanã si chinezã. Poartã titlul Dhammapada. Dhamma provine din cuvântul sanscrit dharma - lege, religie, dreptate etc. ªi pada are multiple sensuri - cale, temelie, vers. Astfel, titlul poate fi tradus ca "Temelia legii", "Calea dreptãtii" sau "Rostirea religioasã". Versiunea indianã a textului are 423 de distihuri, aranjate tematic în 26 de capitole. Au fost enuntate pãreri cã unele versuri puteau sã fie adãugate ulterior de alte persoane. Dacã lucrarea pãstreazã si transmite spiritul buddhist, este inutil sã ne ocupãm de polemici.Filosoful indian Sarvepalli Radhakrishnan se referã la o anecdotã. Odatã, un om arogant si-a permis sã i se adreseze lui Buddha într-un mod jignitor. Cu zâmbetul pe buze, Profetul i-a rãspuns: "Îmi pare rãu cã am pierdut un prieten".Ideea apare într-o poezie din Dhammapada: "Supãrarea trebuie supusã calmului; rãul trebuie supus binelui. Zgârcitul trebuie tratat cu generozitate, mincinosul, cu adevãr".În cântul XV dedicat Fericirii, se spune: "Sã nu urâm pe nimeni, chiar dacã trãim între oameni care ne urãsc. Asa vom fi fericiti".Se explicã mai departe: "Nu este focul mai cumplit decât patima; nu este rãul mai puternic decât ura. Egoismul este tristetea cea mai mare; linistea este fericirea cea mai profundã"Primul cânt ne învatã: "Niciodatã nu vei scãpa de urã, dacã tot mereu te gândesti - acela m-a înjurat, acesta m-a bãtut, el m-a întrecut sau el mi-a furat bunurile. Niciodatã nu te va chinui ura, dacã nu te gândesti la cei care ti-au fãcut rãu".Sfaturile lui Buddha au fost îndreptate spre eforturile omului individual pentru a se ajuta singur, fãrã sã astepte sã fie ajutat de oameni sau zei."Gândurile tale rele îti fac mai rãu - zice Buddha - decât ti-ar face un dusman. Gândurile tale bune te-ar ajuta mai mult decât te-ar ajuta pãrintii tãi sau orice altã rudã".Învãtãturile lui Buddha au fost formulate în cuvinte simple, transparente. Ele au subliniat eticul mai mult decât metafizicul. Aceastã laturã a gândirii Înteleptului marcheazã importanta momentului Buddha în spiritualitatea indianã. El a descãtusat pe omul simplu de la ritualele inutile si a eliberat pe intelectual de la polemici nefolositoare."Dacã un singur cuvânt îti aduce linistea - afirmã Buddha - el este preferabil unei mii de cuvinte rostite fãrã nici o noimã. Stãpâneste-te pe tine si vei fi superior cuceritorilor lumii".Între rigoarea ritualisticã a religiei brahmanice si cultul hedonic sustinut de filosofia materialistã indianã "lokayata", religia buddhistã a stabilit o cale de mijloc, un ideal al vietii cumpãtate. Un întelept te mustrã, te îndreaptã si nu te lasã sã faci cele necuviincioase. De aceea el place oamenilor corecti si nu place celor incorecti.Nu-ti minimaliza realizãrile! Nu invidia realizãrile altora!Prostul îsi face un dusman din el însusi.Asa cum cei care sapã un canal dirijeazã cursul apei, asa cum fierarul îndoaie sãgeti, asa cum tâmplarul dã forme bucãtilor de lemn dupã plac, tot asa înteleptii îsi dirijeazã gândurile.