Comentariul lui Abhinavagupta la Bhagavad Gita

Abhinavagupta este unul dintre cei mai de seama ganditori ai Indiei, care a trait se pare intre 950 si 1050 AD. Este venerat in India ca poet si estetician, ca filozof si mistic si este considerat a fi cel mai de seama maestru spiritual al Shivaismului din Kashmir. A studiat filozofia si arta sub indrumarea a cel putin 15 intelepti, maestrii hindusi, budisti si jainisti, asimiland toate marile traditii spirituale ale timpului sau. in lucrarea sa Tantraloka (VII, 205, 206) Abhinavagupta spune ca discipolul unui maestru intelept trebuie sa se apropie si de alti intelepti, pentru a obtine si cunoasterea altor metode spirituale. A practicat succesiv si a contribuit la dezvoltarea fiecareia dintre cele trei mari scoli ale Shaivismului din Kashmir: Krama, Trika si Kaula. Dintre toti maestrii alaturi de care a practicat yoga, cea mai mare recunostinta a manifestat-o fata de Shambhunatha din Jalandhar, cel care 1-a initiat in secretele Kaula. Abhinavagupta a fost considerat de-a lungul timpului un "mare invatat", un "mare filozof', un "mare estetician", un geniu dar si un "mare sfant", "un mare yoghin realizat", un "eliberat", etc. Abhinvagupta este numele sau spiritual, asa cum spune el insusi in Tantraloka. A fost prolific, de-a lungul vietii sale a scris peste S0 de lucrari (dar, din nefericire, multe s-au pierdut), cea mai faimoasa dintre acestea fiind Tantraloka (Lumina Tantrei), un tratat enciclopedic asupra tuturor aspectelor filosofice si practice ale sistemelor Trika si Kaula. Tot el este autorul unei sinteze a acestei lucrari monumentale, pe care a intitulat-o Tantrasara (Esenta Tantrei). Abhinavagupta, marele maestru al Shaivismului din Kashmir, pe care il considera a fi o traditie superioara traditiei Samkhya si mai ales traditiei Vedanta, ofera indirect o explicatie privind motivul pentru care a scris comentariul la Bhagavad Gita, un text care, alaturi de Upanishade si Brahmasutra, este fundamental in traditia Vedanta. De-a lungul lui Gitartha-samgraha, Abhinavagupta afirma de mai multe ori ca majoritatea comentariilor realizate de predecesorii lui nu au revelat intelesul esoteric ale acestei scripturi, care descrie Realitatea Suprema si modalitatile prin care se poate ajunge la ea. Gitartha Samgraha foloseste textul versiunii kashmiriene a Bhagavad Gita-ei, care difera de textul mult mai popular al Bhagavad Gita-ei comentata de Adi Shankara. Comparativ cu aceasta din urma, textul variantei kashmiriene are 15 versete aditionale si alte versete sunt diferite. Comentariile lui Adi Shankara asupra Bhagavad Gita-ei pun accent pe conceptele vedice privind non-dualitatea, caracterul complet iluzoriu al lumii si unica realitate, Brahman, Divinul, in comentariile lui Abhinavagupta se pune accentul pe faptul ca nu trebuie sa negam realitatea divina a lumii manifestate, ci trebuie sa acceptam ca tot ceea ce exista are la baza Constiinta Suprema.