În ce fel își transpun experiențele într-o poveste cei care sunt diferiți de noi? Dacă viziunea lor despre viață nu corespunde cu a noastră, cum arată literatura scrisă de ei, cum reușește ea să ne transmită un mesaj profund și să ne emoționeze? Pornind de la operele unor autori care explorează psihicul așa-numiților „neurodivergenți“ sau fac ei înșiși parte din această categorie, Jason Tougaw pune în scenă un dialog mai puțin obișnuit, cel dintre neuroștiințe și literatură. Pe de o parte, Creierul înșelător abordează probleme care îi fascinează pe oamenii de știință ca, de exemplu, cum se transformă materia (cerebrală) în ceva imaterial (conștiința). Pe de altă parte, cartea aduce în discuție întrebări incomode, care ne privesc pe toți. Iar una dintre cele mai importante este următoarea: în lumina noilor descoperiri din neuroștiințe, mai putem vorbi despre un creier „normal“, „sănătos“, sau acesta nu a devenit decât o altă ficțiune construită cultural?
Cărți,multe cărți.
