"Este vorba, aşadar, de „cărţi la alegere”, selectate din mers, fără pretenţia de a fi fost singurele care să fi meritat această selecţie: cititorului de serviciu, prezent cu o anumită consecvenţă la rubrica fixă dintr-o revistă, i se şi propun titluri ce pot interesa publicaţia în cauză, pe care ochiul lui nu destul de atent le-ar fi putut omite. O limitare vine şi din partea ritmului de apariţie al revistei în care deţii poziţia de „cronicar” – a scrie, de pildă, despre o carte-două pe lună, cum a fost cazul meu, reduce mult din deschiderea unghiului de privire asupra fluxului literar. E de precizat, însă, imediat, că cel care decide asupra alegerii e, totuşi, „cronicarul” şi că acesta nu se cade să accepte nicio intervenţie interesată în susţinerea ori respingerea unei cărţi sau a alteia. Intră, desigur, în joc şi dispoziţiile de moment ale cititorului specializat, capacitatea sa de a-şi cultiva mereu atenţia la ceea ce se întâmplă pe „piaţa” literară, încât să nu-i scape scrieri meritând cu adevărat semnalarea. Am încercat, pe cât mi-a fost cu putinţă, să evit ca asemenea dispoziţii să cadă la nivelul capriciului şi al impulsurilor necontrolate de conştiinţa critică în stare de veghe." – Ion Pop
Cărți,multe cărți.
