?24 august, spre seara...Mitralierele dusmane bat fata Dunarii, din mal pana-n mal. Sub ropotul lor intermitent, siruri de bulbuci marunti apar pe luciu plesnind in aer, ca si cum gloantele ar veni de jos, din fundul apei. Rand pe rand, in jurul fiecarui inotator grindina proiectilelor descrie cercuri vertiginoase, care se tot strang, se tot stramteaza, pana ce capul omului prins la mijloc dispare brusc din vedere, ca un balonas impuns cu acul...?S-a publicat in vremea din urma atata literatura de razboi! Toata lumea, de pe toata fata globului pamantesc, e convinsa acum pana-n varful unghiilor, ca si inainte de 1914, ca razboiul e o calamitate, o rusine pentru civilizatia noastra etc. Totusi omenirea nu-l desfiinteaza. Este ca si cum razboiul n-ar fi facut de noi, oamenii ? parca l-ar face niste fiinte de pe alta planeta, impotriva vointei noastre unanime.Atunci la ce bun sa mai scriu, sa mai arat si eu omenirii cum e razboiul?S-ar parea ca cei mari, cari pun la cale razboaiele, trebuie sa fie niste oameni rai, impietriti la suflet...Nu cred.Am vazut la Sofia pe kaiserul Germaniei, socotit drept principal autor al raz-boiului mondial. Nu parea deloc om rau. L-am vazut de la o fereastra de spital, cand trecea cu automobilul de la gara spre palat. Radea. Avea la stanga lui si pe regele de atunci al Bulgariei, dar pe acesta nu l-am vazut asa de bine, fiindca tocmai in acel moment M. Sa a scos din buzunar o batista cu care S-a sters la Nas...?
Cărți,multe cărți.
