„Cand saruti mana unei doamne, te apleci deasupra mainii sau duci mana ei la buze? • Te intalnesti cu o doamna. Astepti sa-ti intinda mana sau o intinzi D-ta intai? • Esti in local impreuna cu sotia sau logodnica si o prietena a acesteia. Vine vanzatoarea de flori. Careia dintre ambele doamne ii cumperi flori sau careia i le oferi intai? • Cum scoti din gura samburii de masline, la masa? • Te-ai intalnit cu un prieten si sotia lui, pe strada, si continui o bucata de drum cu ei. De care parte vei merge?“ Iata ce intrebari isi puneau romanii din Bucurestiul interbelic evocat de Ioana Parvulescu intr-o bine-cunoscuta carte. Raspunsurile la asemenea intrebari sunt cautate si in zilele noastre, de vreme ce Codul bunelor maniere al Aureliei Marinescu, adevarat bestseller national vandut pana acum in 300 000 de exemplare, continua sa fie o carte dorita de public. Daca principiile bunei-cuviinte sunt eterne, normele de comportament trebuie sa tina seama de schimbarea deprinderilor si a mentalitatii odata cu trecerea timpului. In cei 20 de ani de la aparitie, Codul a devenit o carte aproape clasica, dar asta nu inseamna ca s-a demodat: aceasta editie aniversara a fost minutios revazuta si adusa la zi. Fragment din volumul "Codul bunelor maniere astazi" de Aurelia Marinescu: “Barfa Este permis sa vorbim despre cunostintele comune care nu sunt prezente? Sigur ca da, depinde insa cum o facem. Nu avem voie sa spunem nici mai mult, nici mai putin decat daca ar fi de fata. Ar fi de dorit sa le luam chiar apararea impotriva denigratorilor. Interventia noastra ne va pune la adapost de orice calomnie, de orice barfa. A-i forfeca pe cei absenti este semnul lipsei de caracter, chiar daca te ascunzi in spatele unui nevinovat „Hai sa barfim un pic!". In plus, este un joc foarte periculos, caci informatia ajunge mai devreme sau mai tarziu la cei in cauza. Si este dovada unei totale lipse de inteligenta, pentru ca, evident, nu vrei sa ai neaparat dusmani. Daca cei absenti iti sunt prieteni, a-i apara devine o datorie de onoare. Abtineti-va insa de a le transmite penibila discutie, alimentand barfa. Prietenii o vor afla de la altcineva, iar daca nu, cu atat mai bine! Faceti-va un principiu din a nu invenina viata celor din jur transmitandu-le lucruri neplacute. Nu este o dovada de „sinceritate", ci de rautate. Persoana care iti spune „verde-n fata" cele mai mari magarii are intotdeauna o formula: „Iti spun ceva... dar sa nu te superi! Esti caraghioasa cu palaria asta." Sau: „Ai scris un articol foarte prost!" Sau: „Am auzit ca seful vrea sa te dea afara..." „Sa nu te superi” iti poate cere barfitorul si inainte de a-ti spune lucruri neplacute despre o persoana apropiata tie. Ba ma supar, ar trebui sa replicam, ma supar si nu vreau sa ascult! Sa limitezi conversatia la a vorbi numai despre altii este nu numai o impolitete, ci si dovada lipsei de imaginatie. Sa faci mereu afirmatii ironice sau glume, atat la adresa celor prezenti, cat si a celor absenti, nu demonstreaza ca esti spiritual, ci prost-crescut! Daca v-ati simtit bine intr-o societate, dar la proxima ocazie nu mai sunteti invitat, ganditi-va unde ati gresit, caci ati gresit in mod sigur.”
Cărți,multe cărți.
