Practica psihanalitica are multe fatete, pe care incercam sa le ilustram prin exemple tipice. Inregistrarile audio redau focarele dialogului, deci focarul respectiv. Pentru a putea intelege in ansamblu procesele terapeutice care se intind pe o perioada mai lunga, trebuie sa avem o viziune detasata. Pentru a vedea fenomenul, a auzi cuvinte, a citi texte si a putea intelege conexiunile trairii si gandirii umane, avem nevoie de aspecte teoretice de suport si orientare. In mare, acestea se gasesc in vulumul I. In particular, cititorul dialogurilor se poate informa teoretic pe baza consideratiilor si comentariilor adaugate dialogurilor. Consideratiile si comentariile reprezinta note la text, scrise la o anumita distanta de schimbul verbal. Astfel credem ca putem facilita intelegerea focarului terapeutic respectiv, chiar daca acesta nu este numit explicit. Consideratiile provin adesea de la terapeutul cazului respectiv, care-l lasa astfel pe cititor sa participe la fundalul sau de gandire. Comentariile sunt in general adaugate de noi. intre consideratii si comentarii exista treceri fluente. La un nivel de abstractie mediu se afla adaugirile la teoria generala si speciala a bolii, pe care le-am preluat in acest volum, pentru a-i facilita cititorului repartizarea exemplelor. Aceste completari teoretice la volumul I si spectrul diagnostic larg, din care am extras o tipologie bogata din evolutia terapiei, au contribuit la volumul considerabil al acestei carti.HELMUT THOMA este profesor universitar si psihanalist formator, director al Institulului de Psihanaliza din Ulm, autor a numeroase lucrari. Intre 1968 si 1972 a fost presedintele Societatii Germane de PsihanalizaHORST KACHELE este profesor universitar, psihanalist formator la Institutul de Psihanaliza din Ulm, sef al Catedrei de Psihoterapie si Medicina Psihosomatica de la Universitatea din Ulm, autor prolific.Cuprins:Cuvant inainte la editia in limba romanaNota traducatoruluiPrefata la editia a doua, revizuitaIntroducereGhidul lecturii1. Situatia psihanalizei. O introducere
1.1 Pozitia noastra
1.2 Contributia psihanalistului ca linie directoare
1.3 Criza teoretica
1.4 Metafore
1.5 Formarea ca psihanalist
1.6 Orientari si curente
1.7 Schimbari socio?culturale
1.8 Convergente2. Transfer si relatie
2.1 Transferul ca repetitie
2.2 Sugestie, sugestibilitate si transfer
2.3 Dependenta fenomenelor de transfer de tehnica
2.4 Nevroza de transfer operational
2.5 O familie de concepte in controversa: relatie reala, alianta terapeutica, alianta de lucru si transfer
2.6 Noul subiect ca obiect. De la teoria relatiei cu obiectul la psihologia bipersonala
2.7 Recunoasterea adevarurilor actuale
2.8 ?Aici?si?acum"-ul intr-o noua perspectiva3. Contratransferul
3.1 Contratransferul in calitate de Cenusareasa si istoria transformarii sale
3.2 Contratransferul intr-o haina noua
3.3 Consecintele si problemele conceptiei globale
3.4 Concordanta si complementaritatea contratransferului
3.5 Trebuie analistul sa-si declare sau nu contratransferul? 4. Rezistenta
4.1 Puncte de vedere generale
4.1.1 Clasificarea formelor de rezistenta
4.1.2 Functia rezistentei de reglare a relatiei
4.1.3 Rezistenta si aparare
4.2 Functia de protectie a rezistentei si angoasa
4.3 Rezistenta de refulare si de transfer
4.4 Rezistenta se-ului si a supraeului
4.4.1 Reactia terapeutica negativa
4.4.2 Agresiune si distructivitate ? dincolo de mitologia pulsionala
4.5 Beneficiul secundar al bolii
4.6 Rezistenta de identitate si principiul sigurantei5. Interpretarea viselor
5.1 Visul si somnul
5.2 Gandirea visului
5.3 Restul diurn si dorinta infantila
5.3.1 Principiul indeplinirii dorintelor ca principiu de explicare unitar
5.3.2 Reprezentarea de sine si rezolvarea problemelor
5.4 Teoria reprezentarii de sine si consecintele ei
5.5 Tehnica interpretarii viselor
5.5.1 Puncte de vedere generale
5.5.2 Recomandarile tehnice ale lui Freud cu privire la interpretarea viselor si unele extinderi6. Interviul preliminar si prezenta unei terte parti
6.1 Situatia problemei
6.2 Diagnostic
6.3 Aspecte terapeutice
6.4 Procese de decizie
6.5 Apartinatorii
6.5.1 Impovararea apartinatorilor
6.5.2 Situatii tipice
6.6 Finantarea externa
6.6.1 Psihanaliza si sistemul de asigurari medicale din Germania
6.6.2 Efectele reglementarilor caselor de asigurari asupra procesului psihanalitic7. Reguli
7.1 Functiile multiple ale regulilor psihanalitice
7.2 Asocierea libera ca regula fundamentala a terapiei
7.2.1 Caracteristicile si dezvoltarea metodei
7.2.2 Comunicarea regulii fundamentale
7.2.3 Asocierea libera in procesul psihanalitic
7.3 Atentia flotanta
7.4 Dialogul psihanalitic si regula intoarcerii intrebarii. A raspunde sau a nu raspunde ? aceasta este intrebarea
7.4.1 Intemeierea stereotipului si istoria sa
7.4.2 Reguli de cooperare si discurs
7.4.3 Gasirea obiectului si dialogul8. Mijloace, cai si obiective
8.1 Timp si spatiu
8.2 Euristica psihanalitica
8.3 Mijloace specifice si nespecifice
8.3.1 Puncte de vedere generale
8.3.2 Reamintire si reconstructie
8.3.3 Interventie, reactie si insight
8.3.4 Noul inceput si regresia
8.4 Interpretarea transferului si realitatea
8.5 Tacerea
8.6 Traducerea in act
8.7 Perlaborarea
8.8 Invatare si restructurare
8.9 Incheierea
8.9.1 Puncte de vedere generale
8.9.2 Durata si limitarea
8.9.3 Criterii de incheiere
8.9.4 Faza postanalitica9. Procesul psihanalitic
9.1 Functia modelelor procesului
9.2 Caracteristicile modelelor procesului
9.3 Modelele procesului psihanalitic
9.4 Modelul procesului elaborat la Ulm10. Raportul dintre teorie si practica
10.1 Intrebarea?cheie a lui Freud intre 1922?1996
10.2 Practica psihanalitica in lumina tezei interconexiunii
10.3 Contextul de intemeiere a stiintei schimbarii sau terapiei
10.4 Exigentele diferite fata de teoriile stiintifice de fundament si aplicate
10.5 Consecinte pentru actiunea terapeutica psihanalitica si pentru justificarea stiintifica a teorieiBibliografieIndice de numeIndice de termeni
Cărți,multe cărți.
