Germania de Est, anii ’80: locuitorii Turnului, un cartier rezidenţial din Dresda, încearcă să îşi conserve cu orice mijloace universul cultural. În spaţii sufocate sub tuşele de gri tot mai groase ale regimului comunist, burghezia est-germană se străduieşte să evadeze din monotonia şi absurditatea unui regim ostil, dedicându-se propriilor preocupări intelectuale şi profesii liberale. Atât o frescă social-politică, cât mai ales un roman despre identitate, Turnul aduce în prim-plan evoluţia lui Christian Hoffman, un Wilhelm Meister în tradiţia bildungsromanului german, fiu al unui reputat chirurg şi aspirant el însuşi la o carieră medicală. Încă adolescent la începutul romanului, Christian se confruntă cu atitudinile opresive ale instituţiilor statului — şcoala, organizaţia de tineret, armata —, care urmăresc, prin sancţiuni şi propagandă, supunerea şi colonizarea culturală a individului în numele Omului nou. Marginalizat şi izolat, Christian nu este însă singur: Turnul este populat de numeroase personaje, unele mai extravagante decât altele, şi poveşti întreţesute pe fundalul ultimilor ani dinaintea căderii Zidului, care construiesc o perspectivă de ansamblu asupra vieţii publice şi private a clasei de mijloc într-o Republică Democrată Germană aflată în declin, o ţară în care trei generaţii se îndreaptă — uneori involuntar, alteori cu nerăbdare — spre tumultul Revoluţiei din 1989, care, în cele din urmă, va pune Turnul la pământ.
Cărți,multe cărți.
