"Mihai Găinuşă a compus un roman cu cheie, unde ironia şi substratul absurd sunt mijloacele, iar realitatea imediată, substanţa. Ironia are inconvenientul că presupune o anume cultură a convenţiilor artistice. (...) Pare de la sine înţeles că romanul-comedie trebuie să fie accesibil. Fără cap şi fără coadă devine, de la primele pagini, o comedie provocatoare, dar derutantă datorită simpaticelor deliruri cauzale de parcurs. Romanul e încărcat de povestiri de sine stătătoare, ca un pom cu roade. Polonezii şi cehii sunt mari meşteri în dezvoltări narative aparent parazitare. După ce le descoperi farmecul, le înţelegi şi rostul în structura generală a cărţii. Remarcabilă în acest roman de construcţie, dar şi de limbaj, e siguranţa cu care Mihai Găinuşă face relaţia dintre umorul primar, bazat pe jargon şi dicţionar etnic şi umorul referenţial.” (Tudor Octavian)
Cărți,multe cărți.
