Obișnuința cu frumusețile capitalei noastre dezvelește aura mitică din jurul acesteia și ajungem a vedea Chișinăul ca pe un topos al rutinei zilnice, ca pe un spațiu cultural "blând", pe care îl privim fără intenția de al cerceta. În eseul de imagologie literară Chișinău. Morile timpului, Aliona Grati, face din oraș o bijuterie, poziționându-l dincoclo de retina noastră, oferindu-ne imagini noi, ale străinilor pentru care Chișinăul a fost o curiozitate, o noutate și, întâi de toate, un topos turistic, apoi - gazdă, domiciliu. Orașul se scutură de praf și se profilează sub viziuni diverse, caleidoscopice, care te amețesc prin varii interpretări, atitudini și sentimente înscrise în istorie, nu de simpli trecători, ci de oameni iluștri, învățați, literați, oameni politici.
Cărți,multe cărți.
