Aceste mici instantanee nu au pretenția de haiku-uri clasice. Ele nu au formă fixă și nici celelalte criterii canonice. Sunt doar frânturi de Învățături. Universul ne vorbește mereu. Lângă noi. În noi. Oare avem timp să-l auzim? Oare avem timp, să-i vedem, extraordinarele instantanee? Oprește-te. O pisică. O floare. Un stop cadru: Aici și Acum. O șansă de a pătrunde, prin acel cadru, ca printr-o oglindă magică, Dincolo. Dincolo de “cadrele”, înlănțuite, ale filmului așa-zisei realități. În fundal. În Esență. Indra
Cărți,multe cărți.
