"sunt un om bun. cum nu se poate mai bun. / îmi dau lacrimile de atâta bunătate. / nu ies niciodată dintre aceşti patru pereţi deşi deseori / fac plimbări care seamănă perfect cu o / excursie la capătul lumii. / din cauza bunătăţii mele sunt atât de atent cu mine încât/ nici sângele nu-mi mişcă prin corp decât rareori. / din cauza bunătăţii mele sunt aproape perfect. / simpla mea prezenţa printre fiinţele vii ale lumii / le-ar şterge pe toate de pe suprafaţa pământului. / nimeni niciodată n-a rezistat unei astfel de bunătăţi.”