„Oamenii nu vorbesc decât despre ceea ce ascundem”, observă , nu fără amărăciune , Cioran, adăugând : „Dac-am comis o greșeală în trecut, cu cât o mărturisim mai puțîn , cu atât ceilalți revin asupra ei și -o comentează ”. Filosoful român refugiat la Paris și devenit unul dintre marii autori de limba franceză știa ce spune: în Franța , el a fost permanent in situația de a-și ascunde trecutul românesc , adică articolele politice extremiste și volumul Schimbarea la față a României (1936). Cartea Martei Petreu reconstituie, minuțios și documentat, circumstanțele filosofice și istorice care l-au dus pe tânărul Cioran la o opțiune politică extremistă și analizează insolită să combinație de idei —de extremă dreapta legionară și de extremă stânga bolșevică —, aducând dovezile despărțirii de trecutul sau „deocheat”.
Cărți,multe cărți.
