„La Paris mi-am făcut și un obicei: acela ca în ultima zi, înainte de a mă sui în RER-ul cu destinația Charles de Gaulle, să iau un café gourmand (am eu un loc lângă Boulevard Saint-Germain). Îmi pun ordine în fotografii, îmi fac amintirile teancuri, îmi derulez zilele și orele în căutarea esenței călătoriei respective. Lângă un café gourmand rânduiesc senzații și impresii și fac planuri pentru... când va fi să fie. Je prends mon temps, cum se spune în franceză. Timp pentru mine însumi. Cartea aceasta aș vrea să funcționeze așijderea. Să degustați fără pretenția de îmbuibare și să treceți de la dulce la acrișor și de la pufos la consistent în arcul a doar câteva pagini. Să fie cu bunătăți. Să luați o linguriță, două, trei una după alta, iar dacă, înainte de a patra, vreți să vă opriți și să schimbați gustul, s-o faceți după bunul plac. E o carte a reveriilor, a nuanțelor intermediare și (mai rar, dar sunt!) a hohotelor de râs și a tristeților vesperale. Sunt călătorii, portrete, parfumuri, amintiri și colțuri de confesiune, tablouri, concerte și spectacole, întâlniri și vagabondări pe poteci interioare. Sunt piese de mozaic care, puse împreună, desenează o cameră sufletească. Toate sunt servite, însă, în varianta dégustation. Îți place? Data viitoare iei porția întreagă. Nu-ți place? Știi de ce să te ferești pe viitor. Doar de vin și de timp să nu te ferești.“
Cărți,multe cărți.
