Pandemia și alte dezastre. Însemnări martie-iulie 2020

Cunoscut poet, prozator, eseist, Jan Polkowski (n. 1953), la îndemnul unei edituri, a semnat un contract pentru a scrie note de jurnal în perioada de pandemie care, după cum se știe, a fost declarată oficial în martie 2020. Ca urmare, pe baza unor informații curente din diferite surse oficiale sau de pe internet, autorul urmărește evoluția virusului Covid-19 îndeosebi în Polonia, dar și în lume, comparativ, punând în discuție originea virusului, disputele pe care le-a stârnit în lumea cercetătorilor, dificultățile generate mai ales în țările mai slab dezvoltate economic și sanitar, soluțiile căutate și aplicate prin impunerea de restricții care au afectat la nivel global întreg mecanismul de funcționare economică și socială al societăților. De la o lună la alta, imaginea se îmbogățește cu noi elemente, aducând în discuție întreaga problematică pe care o cunoaștem în detaliu după mai bine de un an de izolare și de dezbateri. Polkowski consideră că nu este vorba doar de o pandemie, ci de un „gen modern de război global, un experiment la granița dintre psihologie și sociologie, având drept urmare în primul rând autodistrugerea psihotică”. Virusul și consecințele sale au afectat economia, ceea ce atrage după sine condiții de viață nefavorabile, sărăcie. La rândul său, prelungirea excesivă a restricțiilor și a izolării, mai ales a oamenilor în vârstă, duce la autoclaustrare și la îngrădirea libertăților individuale. Omul ca ființă socială, obligat să se izoleze o perioadă îndelungată, traversează o acută alienare, căci începe să resimtă lipsa legăturii cu ceilalți, înstrăinarea, nevalorificarea propriilor resurse de energie și de potențial. Mai simplu spus, virusul a perturbat sensul vieții obișnuite și stilul de viață european, bazat pe anumite reguli și standarde. Pandemia constituie în același timp un prilej pentru considerații și analize referitoare la un context mai larg al problemelor actuale cu care se confruntă lumea și civilizația modernă. Bun cunoscător al situației politice internaționale și urmăritor atent al evoluției fenomenelor curente din lumea economică și politică poloneză și internațională, autorul extinde mult spectrul problematic și tematic. De exemplu, aduce în discuție relațiile dintre marile puteri economice: SUA, China și Germania. În cazul Chinei remarcă acțiunile de dezinformare, minciuna fake-urile, cenzura și intervenția guvernului comunist. La rândul său, Germania își manifestă tendința hegemonică în cadrul Uniunii Europene, consolidându-și poziția pe piața economică și întreținând relații de schimb eficient atât cu Rusia, cât și cu China. Cele mai multe informații se referă însă la Rusia și la relațiile polono-ruse. Strategia lui Putin de a recupera imaginea de putere mondială, pe care o reprezenta URSS, se bazează deseori pe provocări militare (încălcarea constantă a spațiului aerian al țărilor baltice și scandinave, iar în ultima vreme a exercițiilor din apropierea frontierei cu țările NATO). Armata este singura structură reformată a imperiului, dar statul rus, după părerea autorului, „este un colos bolnav, tehnologic înapoiat, prea mare și prea corupt” pentru a putea gestiona corect economia. Constantin Geambașu