„În toate ciclurile, poetul polonez formulează și susține un sistem de valori bine articulat, pe care îl comunică, nemijlocit sau metaforic, într-o limbă polonă exemplară. Discursul poetic se bazează, printre altele, pe tehnica enumerărilor, cuvintele căpătând conotații suplimentare prin contiguitate semantică. În fața istoriei opresive, individul se poate salva prin cultură și tradiție. Natura, la rândul ei, constituie, de cele mai multe ori, un refugiu. În schimb, credința a fost puternic afectată, iar Dumnezeu, în viziunea poetului, «este uneori șovăielnic».” - Constantin Geambașu