Lucrarea parintelui dr. Sabin Verzan ofera informatii importante privind activitatea misionara a Sfantului Apostol Andrei in Scitia Mica. Autorul, apeland la manuscrise, dictionare si enciclopedii care i-au usurat munca de cercetare, ofera noi interpretari textelor biblice legate de viata si activitatea Sf. Apostol Andrei.
Cartea este structurata in doua parti. In prima parte este prezentata viata Sfantului Andrei inainte de chemarea la apostolat, momentul chemarii la apostolat si perioada petrecuta ca ucenic al Mantuitorului Hristos. In cea de a doua parte autorul subliniaza importanta predicii Sf. Apostol Andrei in Dobrogea, care a dus la convertirea locuitorilor acestor locuri.
"Poporul roman identifica in persoana Sfantului Andrei pe acel Apostol al Domnului, care, indeplinindu-si mandatul ce i s-a incredintat de Biserica apostolica, a sadit, cel putin pana in cele doua Scitii (Mica si Mare), credinta crestina. Intemeind Biserica din Dobrogea, adica Scytia Minor, Sf. Apostol Andrei este considerat si perceput ca apostol al romanilor". (Preot Dr. Sabin Verzan)
Fragment din volum: ?2. Insusirea invataturii evanghelice Chemarea unei persoane in randul Sfintilor Apostoli nu echivaleaza, fireste, cu dobandirea titlului definitiv de Apostol al Domnului, care va deveni actual pentru fiecare dintre cei doisprezece dupa Invierea Domnului, dupa inzestrarea cu harul preotiei apostolice si dupa primirea poruncii de trimitere la propovaduire inaintea tuturor neamurilor si pana la marginile pamantului. Inainte de a ajunge la aceste inzestrari si haruri, cei doisprezece vor trebui sa-si insuseasca intreaga invatatura evanghelica prin ascultarea propovaduirilor lui Iisus Hristos, prin vietuirea neintrerupta in preajma Acestuia, prin cunoasterea nemijlocita a tuturor puterilor, semnelor, minunilor, gesturilor si manifestarilor lui Iisus, prin care se descopera divinitatea si omenitatea Sa transfigurata si intarita prin insusirile noi pe care le dobandeste prin unirea cu Fiul lui Dumnezeu facut Om. Este de remarcat ca cei doisprezece sunt destul de rar numiti Apostoli in Sfintele Evanghelii. In Matei (10, 2) si in Marcu (3, 14), titlul de Apostol se intalneste in legatura cu chemarea celor doisprezece la apostolat. Evanghelistul Marcu mai foloseste acest termen o singura data (Marcu 6, 30) pentru a-i denumi pe cei doisprezece dupa intoarcerea acestora din misiunea de proba in care fusesera trimisi de Mantuitorul. Evanghelistul Ioan nu foloseste niciodata termenul de Apostol pentru a numi grupul celor doisprezece. Sfantul Luca foloseste mai des termenul de Apostol cu referire la cei doisprezece, dar, in general, spre a fi diferentiati de grupul celor saptezeci de ucenici, de a carui instituire Sfantul Luca vorbeste in exclusivitate (Luca 10, 1). In toate celelalte cazuri in care se vorbeste despre cei doisprezece, Evanghelistii ii numesc ucenici, termen care determina cel mai corect raportul dintre ei si Mantuitorul. Pentru ca cei doisprezece vor ramane, in continuare si pentru totdeauna, ucenici ai Mantuitorului, unicul lor invatator: ?Unul este invatatorul vostru: Hristos", precizeaza Mantuitorul (Matei 23, 8; cf. Ioan 13, 13-14).?
Cărți,multe cărți.
