Amurg in Manastire. Viata Cuvioasei Starete Taisia scrisa de ea insasi

Cuvioasa stareta Taisia de la Leusino este una dintre pildele acelor traitori alesi care s-au lepadat de obarsia nobila, de averea si de slava acestui veac, pentru a urma lui Hristos din tot sufletul si din tot cugetul lor. Primind o educatie stralucita intr-un vestit institut pentru fetele din familii aristocratice, a ales, in urma unui vis minunat, calea calugareasca, devenind mai intai ucenica a vestitului staret Lavrentie de la Valdai, iar apoi a Sfantului loan din Kronstadt, care o pretuia pentru marile sale daruri duhov-nicesti cu care Dumnezeu o inzestrase. Ostenelile maicii Taisia au prefacut modesta manastire de la Leusino intr-o adevarata lavra, care a ramas pentru cateva decenii unul dintre cele mai vestite centre duhovnicesti ale Rusiei de miazanoapte. Cartea de fata ? una dintre rarele autobiografii de mari nevoitori ? incanta prin limpezime si simplitate, transmitand cititorului, prin exemplu si povata, buna mireasma a harului si folosul netrecator al adevarurilor duhovnicesti si facandu-l ca in urma lecturii ei sa strige asemenea vestitului luminator din Kronstadt: ?Minunat, preafrumos, dumnezeiesc!" Fragment din cartea "Amurg in Manastire. Viata Cuvioasei Starete Taisia scrisa de ea insasi" "PELERINAJ LA TIHVIN Am ajuns la manastire pe la Vecernie. Am oprit la arhondaric si m-am grabit sa ma duc la biserica. Dupa slujba, parintele Lavrentie m-a poftit la dansul, dar nefiind singur n-am putut sta de vorba. indeaproape. I-am spus doar ca venisem sa-l vad mai ales pentru a vorbi despre cele ce ma priveau, dar si pentru a ma spovedi, a ma impartasi si a-mi odihni sufletul. A doua zi parintele Lavrentie m-a chemat iar. Nemaifiind nimeni de fata, am stat de vorba pe indelete. I-am istorisit cele petrecute in ajunul zilei de 21 noiembrie, spunandu-i ca parintele Veniamin ma sfatuise sa iau consimtamantul de atunci al mamei drept o binecuvantare in toata legea si sa incep pregatirile in vederea ducerii la bun sfarsit a celor hotarate; ca tocmai de aceea venisem, sa ma sfatuiasca ce-i bine sa fac si in ce manastire sa caut sa intru. Nu stiam nimic, nu mai vazusem niciodata inainte vreo alta manastire. Credeam ca parintele ma va indruma la obstea de curand intemeiata in oraselul Korotk, unde se nascuse Sfantul Tihon din Zadonsk. Aceasta obste era indrumata chiar de parintele Lavrentie. El insa s-a impotrivit fara sa stea pe ganduri, aratand ca acolo lucrurile nu erau inca bine asezate si ca trebuia sa intru intr-o manastire veche, bine oranduita. "