Prezentul volum de documente evoca corespondenta diplomatica purtata, in anii 1870- 1890, intre autoritatile de stat si bisericesti din Romania, agentii diplomatici si ministrii plenipotentiari ai Romaniei din Constantinopol, consulii generali ai Romaniei din Salonic, Patriarhia Ecumenica, Ministerul de Externe al Imperiului Otoman, manastirea Marea Lavra si schitul Prodromu din Muntele Athos, privitoare la recunoasterea autonomiei bisericesti si nationale a schitului Prodromu. Documentele publicate au fost identificate in Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe al Romaniei. (Autorul) Fragment din volum: „VII. Semnificatiile culturale nationale ale schitului Prodromu in contextul „renasterii nationale" din Balcani (1870-1890) VII.1. „Marea idee greceasca" din Balcani si efectele propagandei grecesti asupra schitului Prodromu „Marea idee greceasca" din Balcani, dezvoltata intre anii 1870-1890, s-a rasfrant si asupra schitului Prodromu din Muntele Athos. Propaganda greceasca de asimilare etnica a celorlalte popoare si de anihilare a oricaror manifestari ale identitatilor culturale si nationale de la sud de Dunare, s-a manifestat si impotriva comunitatilor monahale de alta nationalitate decat cea greceasca din Muntele Athos. Comunitatea romaneasca de la Prodromu a constituit, desigur, o tinta a atacurilor repetate ale acesteia. Procesul Marii Lavre cu schitul Prodromu a durat din 9 mai 1881 pana in 22 iulie 1881, tradand numeroasele intrigi si presiuni facute de grecii din Constantinopol asupra Sinodului Patriarhiei Ecumenice, cu scopul de a-i convinge sa voteze impotriva intereselor indreptatite ale comunitatii romanesti de la Muntele Athos. Potentiala interventie diplomatica a statului roman in chestiunea Prodromu, cu fundamentare pe art. 62 al Tratatului de la Berlin, care prevedea respectarea drepturilor calugarilor de nationalitati diferite din Muntele Athos, a fost contestata foarte aspru in ziarele grecesti „Alithia" si „Neologus" din Constantinopol, in contextul derularii respectivului proces in cadrele canonice si legale ale Patriarhiei Ecumenice. Pe fondul descrierii modului de organizare a vietii manastiresti la Muntele Athos, era abordata tema drepturilor neinstrainabile ale proprietarului si pozitia chiriasului vizavi de inchiriator (manastire-schit). Tot teritoriul cuprins in circumferinta Muntelui Athos era considerat a fi proprietatea absoluta a celor douazeci de manastiri si vietuirea acolo a oricarui monah ortodox, de orice nationalitate, era permisa in conditii fixe, care nu modificau starea generala existenta.”
Cărți,multe cărți.
