Sarbatori sezoniere din India

Fragment In istoria ei de cinci sau sase mii de ani, cultura indiana a asimilat numeroase elemente straine pe care le-a adoptat in conformitate cu conditiile climaterice si cu mentalitatea poporului. Primele ritualuri indiene au fost atestate in literatura vedica. In decursul timpului, sacrificiile practicate de indo-arieni au fost combinate cu obiceiurile autohtonilor pre- si ne-arieni, creand astfel ceremonii numite puja in religia hindusa, continuatoarea religiei vedice. Cu incetul, divinitatile adorate de bastinasi au fost integrate panteonului hindus, cultele lor inlocuindu-le treptat pe cele ale zeilor vedici. Ceremoniile atestate in scripturi (sarti) sunt celebrate de credinciosii hindusi pe intreg cuprinsul subcontinentului indian. Aceste slujbe sunt oficiate in temple sau in casele particulare de catre preoti prin declamarea imnurilor si formulelor sanscrite. Simultan, se practica nenumarate culte ale zeitatilor regionale sunt numele generic de vrata. Atat puja cat si vrata sunt sarbatori religioase. Cele din categoria puja se bucura de autoritatea scripturilor, ritualurile lor fiind riguros codificate, iar cele de gen vrata au fost pastrate in amintirea colectiva a populatiei. Fara indoiala, ele au suferit modificari, detaliile variind de la un loc la altul. Spre deosebire de puja, vrata apartin in intregime lumii feminine; ele sunt conduse de femei, fara oficiere sacerdotala, cu rostirea poeziilor si formulelor in limbile regionale. Sarbatorile de tip vrata reprezinta asadar intr-o mai mare masura viata poporului: de aceea ele prezinta un interes folcloric si etnografic mai mare. Dar nici cele de tip puja nu sunt lipsite de coloratura populara. In decursul secolelor unele au patruns in altele, facand imposibila o deosebire neta intre ele. .................................................. Luna asvina (septembrie-octombrie) Durga puja Serbarea Zeitei-mama, cel mai mare festival al hindusilor bengalezi, este celebrata pe toate meridianele lumii, acolo unde se afla comunitati bengaleze. In tara, sarbatoarea se intinde incepand cu Luna noua din bhadra si pana la Luna plina din asvina. Este tinuta in casele particulare sau in pavilioanele improvizate in piete, in faaa unei statui de lut. Sarbatoarea incepe cu oferirea de pomeni stramosilor - ca in Sambata mortilor la romani. Slujbele principale sunt oficiate intre cea de-a saptea si cea de-a noua tithi de dupa Luna noua. In seara celei de-a zecea tithi, dupa ce statuia zeitei a fost scufundata in rau (preferabil in Gange), toata lumea se aduna in pavilionul ceremonial; aici, cu ajutorul tulpinilor plantelor iesite din semintele cerealelor puse in pamant cu doua saptamani inainte, preotul ii stropeste pe cei adunati cu apa sfintita, numita "apa pacii". Sezonul festiv continua pana in seara cu Luna plina, culminand cu Laksmi puja. Intervalul este consacrat reuniunii cu rudele si prietenii. Spiritul festivitatii cere ca in aceste zile oamenii sa se abtina de le certuri si dispute. Laksmi puja In seara cu luna plina familia se roaga in fata unui cos plin cu seminte de orez, simbolul zeitei, tinut tot anul in coltul sacru al casei. Casa este decorata cu flori si cu figuri ritualistice desenate pe podea cu faina de orez. Kali puja sau Diwali Sarbatoarea luminii se tine in noaptea cu Luna noua din asvina. Asa cum Durga puja este cea mai mare sarbatoare in partea de est, Kali puja este festivalul cel mai important din nordul si sudul Indiei. Ca o alta manifestare a Zeitei-mama, ea o completeaza pe Durga. Fiind distrugatoarea raului, Kali coboara pe pamant, conform mitului, insotita de un anturaj de stafii. Pentru a indeparta efectele negative ale duhurilor se practica iluminatul si jocurile de artificii. Conceptul are o paralela in credinta populara romaneasca, conform careia spiritele mortilor se intorc pe pamant in ajunul Anului Nou. Laksmi puja O parte integrala a serbarii lui Kali o constituie in Bengal cea a lui Laksmi. Sarbatoarea incepe cu alungarea lui Alaksmi (Nenorocirea); o efigie mica a Nenorocirii, modelata din baliga de vaca (ingrasaminte) si fire de par lungi din capul fetelor, este pusa pe o vanturatoare (unealta facuta din impletituri, folosita la cernerea granelor) si aruncata la gunoi. Dupa parerea lui A. Tagore Nenorocirea ar fi putut reprezenta o alta zeita agrara arhaica, al carei cult a fost inlocuit cu cel al lui Laksmi. Sarbatori sezoniere din India Studiul de fata ofera datele esentiale despre sarbatorile religioase hinduse, atat pentru cele ce tin de scripturi cat si pentru cele populare, care se desfasoara in cursul anului in partea rasariteana a Indiei, indeosebi in Bengal. Festivalul carului, Serbarea leaganului - Jhulan -, ritualurile agrare practicate in cinstea lui Indra, zeul ploii, Serbarea zeitei serpilor - Manasa-puja -, evocarea zeitei norocului - Laksmi vrata -, Serbarea zeitei-mama - Durga puja -, Ziua fratilor - Bhratr-dvitiya - sunt doar cateva dintre sarbatorile religioase pe care autoarea le-a schitat pentru a realiza o imagine de ansamblu a ritualisticii indiene. Iar datele despre sistemul astronomic traditional, obiceiurile zilnice si sarbatorile perene intregesc acest tablou al sarbatorilor indiene oferit noua de Amita Bhose. Cuprins Sistemul astronomic traditional Sarbatori scripturale si populare Obiceiuri zilnice si sarbatori perene Sarbatori sezoniere Rostul sarbatorilor Bibliografie