Dacia esoterică. Simboluri, legende și tradiții (vol. 1)
Mai multe detalii
»
La mai bine de trei veacuri distan??, de când Dimitrie Cantemir a redactat Descriptio Moldaviae, un alt moldovean, Vicu Merlan, ivit pe lume în satul Isaiia, ne surprinde printr-un dar de zile mari: o?Descriere ?sui generisa patriei str?bune. Dacia esoteric? se nume?te cea de-a 16-a carte purtînd semn?tura profesoruluiarheolog, iar ea a ap?rut la Editura Ganesha din Bucure?ti, în dou? volume.
Evenimentul editorial reprezint? un moment remarcabil în efortul mesianic ?i tot mai st?ruitor (atât în ?ar?, cât ?i-n str?in?tate) de scoatere la suprafa?? a adev?rului privind ?simbolurile, legendele ?i tradi?iile? neamului românesc,cu r?d?cini adânc înfipte în trecutul continentului european. Aceasta dup? mai bine un veac ?i jum?tate de propulsare sub gir academic a mituluiscandalosdup? care poporul român s-ar fi z?mislit prin contopirea invadatorilor ?romani? (cei mai mul?i disloca?i din provinciile asiatice ale Imperiului ?latin?!) cu popula?ia b??tina?ilor ?Daciei fericite? (în lat.: Dacia Felix, respectiv Dacia Traiana), iar limba acestuia ar reprezenta un mixtum compositum, rezultat din suprapunerea influen?elor lexicale datorate asiaticilor ?a?eza?i? pe parcursul a 5-6 veacuri din primul mileniu cre?tin la sudul ?i la nordul Dun?rii,respectiv la vestul rîuluiTisa (ne referim în special la slavi, bulgari, sîrbi ?i maghiari), peste ?substratul latin?, care substrat nu mai reprezenta de peste un veac limba vorbit? în Italia ?i-n provinciile cucerite de romani în afara Peninsulei Italice. Cuprins extins: ? haloul spiritualal comunitatilor stramosesti (in cap. II - IV);
? punctele marcante de pe harta tinuturilor stramosesti, ce-nscriu locuri sacre si entitatile menite a le proteja, "porti spre infinit" si spre lumi subtile, "guri de Rai", pesteri transformate in biblioteci rupestre, ori temple si manastiri din arhitectura Carpatilor; insule-sanctuar; paduri incarcate de legenda, "balti ale vrajitoarelor", dar si amenajari profane, sub chipul cetatuilor si al cetatii dacice (in cap. V);
? reprezentari si manifestari religioase, respectiv cultul mortilor si riturile funerare practicate de inaintasii geto-daci (in cap. VI);
? scrierea "in aur" si limba de sorginte proto-indo-europeana, de care s-au folosit acestia (in cap. VII);
? magistrale tehnologice definitorii pentru civilizatia, cu granite hiperboreene, aferenta Daciei Mari de pina la asasinarea regelui Burebista - sfincsi, menhiri, munti sfinti, formatiuni tumulare, respectiv piramide (in cap. VIII);
? tehnologiile si inventiile datorate mesterilor strabuni (in cap. IX);
? continuitatea de convietuire in spatiul avind drept axe cardinale Carpatii si Dunarea (in cap. X);
? migratiile indo-europene avind drept albie originara arienii din Carpati, respectiv populatiile pelago-iliro-traco-geto-dace (in cap. XI).
Mai multe detalii
»
Cărți Cartile anului
Vezi toate cărțile Cartile anului
Cărți Istorie
Vezi toate cărțile Istorie
Cele mai vândute cărți
Prima pagina