Ediție Bilingvă Ceea ce voi povesti nu mi s-a întâmplat mie. Pe vremea aceea, eu eram copil şi auzeam doar din când în când că li s-a întâmplat altora, fără a înţelege prea bine despre ce e vorba. Dacă mi-a rămas totuşi ceva în minte din acea perioadă este cuvântul Bărăgan, aureolat fără doar şi poate de tot ce trezeşte groaza în mintea unui copil, obişnuit să nu se mai sperie de balauri şi zmei, de fantome şi vrăjitoare, ci – mult mai misterios şi tocmai de aceea infinit mai înspăimântător – de cuvinte obişnuite rostite de cei din jur cu o spaimă care, neînţeleasă şi amplificată, i se transmitea şi lui: Bărăgan era unul dintre aceste cuvinte. Ce que je vais raconter ne m’est pas arrivé à moi. À cette époque, j’étais une enfant, et je n’entendais dire que de temps en temps que c’était arrivé à d’autres, sans trop bien comprendre de quoi il était question. Si toutefois quelque chose de cette période m’est resté en mémoire, c’est bien le mot Bărăgan, auréolé sans aucun doute de tout ce qui peut éveiller l’épouvante dans l’esprit d’un enfant, accoutumé à ne plus s’effrayer ni des monstres ni des dragons, ni des fantômes ni des sorcières, mais en revanche – d’une façon beaucoup plus mystérieuse, et par là-même infiniment plus terrifiante – de mots ordinaires prononcés par les gens de son entourage avec un effroi qui, incompris et amplifié, se transmettait à lui : Bărăgan était l’un de ces mots. Ana BLANDIANA
Cărți,multe cărți.
