Principele

... Toate statele, toate formele de stăpânire care au avut şi au putere asupra oamenilor, au fost şi sunt fie republici, fie principate. Iar acestea din urmă sunt fie principate ereditare, şi anume acelea asupra cărora familia stăpânitorului lor domneşte de multă vreme, fie principate noi. Cele de acest fel sunt fie în întregime noi, cum a fost Milanul pentru Franceso Sforza, fie apar ca părţi anexate statului ereditar al principelui care le-a cucerit, cum este Regatul Neapole pentru regele Spaniei. Posesiunile astfel dobândite sunt obişnuite fie a trăi sub conducerea unui principe, fie a se bucura de libertate; şi ele pot fi obţinute cu armele principelui însuşi, cu ale altora, sau printr-un noroc ori prin pricepere. Cei care doresc să dobândească bunăvoinţa unui principe obişnuiesc, de cele mai multe ori, a i se înfăţişa cu acele lucruri pe care, între toate, acesta le socoteşte mai preţioase, sau care par a-l bucura cel mai mult: astfel, adeseori vedem că li se aduc în dar cai şi arme, postavuri din fir de aur, giuvaieruri şi alte asemenea podoabe demne de măreţia lor. Dorind, aşadar, să mă înfăţişez şi eu înaintea Magnificenţei Voastre cu o mărturie a prea supusei mele plecăciuni, nu am aflat între toate lucrurile mele niciunul care să-mi fie mai preţios sau pe care să-l apreciez mai mult decât acea cunoaştere a faptelor oamenilor mari pe care am dobândit-o printr-o îndelungă experienţă a împrejurărilor vieţii moderne şi printr-un studiu neîncetat al celor antice; şi pentru că asupra acestor lucruri am cugetat îndelung şi le-am observat cu multă strădanie, le-am adunat într-un mic volum pe care îl trimit Magnificenţei Voastre. DEDICAŢIE către Lorenzo de’ Medici, Magnificul