Îmbinări între poveste, legendă și elemente de istorie consacrată, Povestirile eroice sunt construcții narative cu cheie morală. Așa cum folclorul românesc utilizează cu predilecție modele comportamentale cu valoare generală pentru a organiza o lume a satului, narațiunile lui Camilar ating aceeași coardă a sensibilității noastre la un prototip uman exemplar. Pentru că eroii săi sunt ghidați astfel încât să fie credibili pentru copiii (de vârstă școlară) aflați în căutare de super-eroi. Cu toată această miză (înaltă și universal valabilă), ceea ce dă veridicitate este, paradoxal, nu acțiunea, ci comentariul auctorial cu caracter de filosofie a istoriei. Și încă „un detaliu“: libertatea de a fantaza. Expunerea riguroasă este completată cu „pauze“ pentru fantazare, în care cititorul le umple cu propria imaginație creatoare cu acțiune, dialog, identificare cu personajele sale. Câteva generații au citit, înainte de căderea Comunismului, această carte sub imperiul unei evadări din cotidianul oprimat; alte câteva mii de copii de vârstă școlară s-au contaminat de militantismul patriotic al lui Eusebiu Camilar.
Cărți,multe cărți.
