Povestea vorbii

Anton Pann (c. 1796–1854), „finul Pepelei, cel isteţ ca un proverb” – cum l-a numit Mihai Eminescu –, unul dintre întemeietorii culturii noastre, a fost poet, folclorist, profesor şi compozitor de muzică religioasă. Este cel care a compus muzica imnului naţional al României. „Alăturat adesea de Creangă şi Caragiale, nu e însă cu adevărat comparabil cu niciunul din ei: povestitor îndemânatic, n-are geniul primului; «lingvist» miraculos, dar nu conştient, e departe de a avea arta celui de al doilea. Simpatia de care se bucură este însă uşor de înţeles şi, aş adăuga, perfect îndreptăţită. Pann rămâne unul dintre cei mai inventivi scriitori români sub raportul vocabularului, comediograf instinctiv al cuvântului. Povestea vorbii e, în definitiv, o înlănţuire de expresii paremiologice, urmate de anecdote versificate, pe tema prostiei, beţiei, cusururilor, moravurilor şi aşa mai departe. Introducerea la primul capitol sugerează deja însuşirea de căpetenie care este uşurinţa de a vorbi în proverbe, trecând de la unul la altul, cu dexteritate.” Nicolae Manolescu