Nici o fiinta in lume Nu e plapinda ca omul, El poarta mai mare nume, Si el e tocmai ca oul, Carele numai caci sade In putin timp se cloceste Si se sparge jos de cade Sau de alt de se ciocneste. Omul este ca o floare Ce de umbra vestejeste Si de sta la prea mult soare Se arde si se pirleste; De ii da mai multa apa Incet-incet putrezeste, Si daca iar n?o adapa Se usuca, nu mai creste. Multi zic; (Omul de ce?i place De aceia se ingrase) S?acest proverb pe multi face A cadea ?n vieti patimase. Tinarul lesne se ?nseala De asemenea cuvinte, Pe care el din gresala Le judeca ca?s cuminte; Caci multor le place dulce Dar intrebati, eiti maninca Folos ceva de aduce, Or ii mai vatama inca? La un ce ?i place betia Vedeti, se ?ngrase el oare ? Ca pe linga avutia isi pierde si viata, moare. La citi nu place frumusetea? Ai cui ochi ea nu ?ndulceste ? Dar intrebati tineretea Cu ce ea ii foloseste? Ingrase ea pe vre-unul? Ii da zile seninate?
Cărți,multe cărți.
