Rezumat Iubitelor mele prietene - Irina Binder Carmen Voinea-Răducanu Ia puțin din sufletul nostru și așază-l lângă al tău! Iubita noastră prietenă, Îți dedicăm această carte, acum într-o ediție revizuită și adăugită, pentru că ne dorim să trăiești toate bucuriile și tristețile vieții alături de noi, cele care simțim aceleași emoții ca și tine. Ți-am pregătit o carte a sufletului, care să îți fie călăuză în vremuri tulburi, dar și în vremuri în care simți că ai lumea la picioare. O carte care te va ajuta să te cunoști mai bine, să găsești adevăratul sens al iubirii, care să te învețe că viața nu-i altceva decât un carusel de emoții, ce te urcă și te coboară, oferindu-ți uneori și apusuri de nedescris, dar și ploi reci. Toate merită privite cu ochi senini. E timpul să iei puțin din sufletul nostru și să-l așezi lângă al tău. Tu ești cea mai bună prietenă a noastră. Mereu cu gândul la tine, Irina Binder & Carmen Voinea-Răducanu Câteva cuvinte de la Irina Binder și Carmen Voinea-Răducanu, de luat cu tine prin viață… „Vă rog să nu uitați că viața este un dar și, ca orice dar, trebuie prețuită și împărtășită doar cu cei care merită. Care vă merită. Fiți pace, bucurie și iubire și vă asigur că viața vă va răsplăti cu povestea minunată pe care o meritați!” A voastră prietenă, până la sfârșit, Irina Binder „Refuz să cred că există femei rele pur şi simplu. Pentru că ştiu cu siguranţă că există femei atât de subjugate propriei lor neputinţe, încât, orbite fiind, pierd din vedere exact esenţa feminităţii lor: bunătatea sufletească.” - Carmen Voinea-Răducanu Recenzii „Poate doar să nu iubești viața, altfel nu-mi explic cum nu te-ar putea atinge această carte. Irina și Carmen îți înțeleg atât de bine sufletul, cum nu o fac prea mulți oameni în ziua de azi. Vă mulțumesc, doamnelor!” – Corina „Doar femeile pot înțelege ce simt alte femei. Iar minunatele Irina Binder și Carmen Voinea-Răducanu știu cum să ajungă acolo, în cele mai ascunse colțuri ale sufletului, și să-ți panseze rănile de-o viață. Se vede că și ele au trăit multe lucruri și au învățat poate și mai multe…” – Irina „Când mă simt singură, supărată sau fără speranță, îmi place să scot cartea din bibliotecă și să recitesc paragrafele mele preferate. Recunosc, am subliniat aproape toată cartea, pentru că din fiecare capitol am rămas cu câte ceva și vreau să mă întorc la rândurile care îmi oferă motivația pe care o caut în clipele grele.” – Flori „Când crezi că nu mai poți… mai poți un pic! Asta m-au învățat Irina și Carmen, care și-au deschis sufletul într-o manieră intimă și emoționantă. Mă bucur enorm să văd că avem scriitori români atât de talentați.” – Mari Fragment „Fiecare suflet are nevoie să se dăruiască, să se mărturisească, să iubească. Fiecare suflet are nevoie de cineva căruia să-i arate partea frumoasă a inimii sale, cineva căruia să-i spună despre visuri, despre dureri, fără teama de a fi judecat sau expus răutăţilor... Fiecare suflet tânjeşte după apropiere, după înţelegere şi iubire.” Rezumat Binecuvântate ne fie dorurile – Carmen Voinea-Răducanu O antologie sinceră și deplină a dorului, în toate formele sale ascunse – dorul fragil și profund, răvășitor și nostalgic, sublim și etern, tragic și obsesiv. Surprins de Carmen Voinea-Răducanu în 30 de proze scurte, acest sentiment inegalabil și nemărginit te va transpune de pe străzile Bucureștiului de azi sau de ieri până pe tărâmurile perene și „idilice” ale provinciei de odinioară, în căutarea unui sens pentru care merită să aștepți și să lupți. Binecuvântate ne fie dorurile este, înainte de toate, o colecție de doruri, trăite și suferite, pe care autoarea le așază sub lentila pătrunzătoare și capricioasă a societății și a cutumelor ei, bune sau rele deopotrivă. Este o radiografie pe suflet deschis care ne amintește că dorul, în esența sa, nu este o lipsă, ci o reîntregire a sinelui cu reminiscențe ale celor îndepărtați, apropiați, imperfecți, minunați, ridicoli uneori, loviți de soartă sau buni ca pâinea caldă. Binecuvântate ne fie dorurile de oameni, pentru că ele ne amintesc cine am fost, cine suntem și cine putem deveni. „Carmen Voinea-Răducanu știe că nu este singură în demersul ei, că există în oceanul omenirii insule iubitoare de frumos. Poate neterminate, poate fără putere, poate triste, poate știrbite pe alocuri, poate mai modeste decât se cuvine, dar care știu într-adevăr ce este viața și o pot prețui la adevărata ei valoare. Aceste insule se numesc încă Oameni…” – Loreta Popa, autoarea cărții Scrisori pentru Ema Rezumat Visătorii nu mor niciodată - Carmen Voinea-Răducanu Unele existențe par a fi desprinse dintr-un tablou pictat în culorile nopții. Altele par extrase din ilustrații colorate viu, țipător, scandalos, pătimaș și neîmblânzit. Sunt vieți care străpung parcă monotonia unei ere digitale și rămân ancorate în sufletele noastre pasagere. Astfel de existențe duc visătorii, ființe fragile și totuși imposibil de frânt, pe care autoarea le surprinde cu atâta căldură și naturalețe, încât, citindu-le, propriile noastre visuri par să capete o viață a lor, una nemuritoare, independentă de noi și de legile noastre. Visătorii nu mor niciodată este mai mult decât un volum de eseuri – este un vis lucid, un soi de reverie sperată a fi într-un sfârșit vindecătoare, cu neastâmpăr și abnegație, cu freamăt și emoție. Este o îmbrățișare caldă a sinelui imperfect, care pendulează între lumi și între stări ale sufletului. „Nu cunosc altă ființă de la care să fi învățat mai multe și care să-mi fi arătat cu mai multă finețe unde greșesc. Aterizarea mea cu picioarele pe pământ, nu în cap, după fiecare pornire de a-mi monta două aripi, crezând că pot să mă uit mai eficient de sus la lume, i se datorează în cele mai multe situații. Înțelepciunea ei a fost cel mai bun antidot pentru toate deraierile mele. Iar treaba asta funcționează doar dacă între participanții la acest trafic există o iubire și o încredere reciproce.” – Mihaela Rădulescu Schwartzenberg
Cărți,multe cărți.
