„Marea Doamnă a teatrului românesc”, Lucia Sturdza Bulandra (1873 –1961) a ajuns pe scena teatrului mai mult dintr-o întâmplare. Era sortită meseriei de profesoară, dar, primind un rol într-o piesă, destinul ei va cunoaște o întorsătură incredibilă. Descendentă a domnitorului moldovean Mihail Sturdza, i se va interzice de către familie, care consideră surprinzătoarea ei carieră drept una frivolă, să poarte acest nume pe scenă. Se înscrie la Conservator în 1898. Studiază arta dramatică, fiind îndrumată de Aristizza Romanescu. Se recăsătorește, divorțând de primul soț, C. Costescu, cu actorul Tony Bulandra, după ce joacă împreună în filmul „Amor fatal“. După mai multe piedici puse de actorii rivali, e dată afară de la Teatrul Național. Reușește, însă, să înființeze cu soțul ei, în 1914, Teatrul Regina Maria, care în cele din urmă se numi Compania Bulandra–Maximilian–Storin. Compania avea să se destrame în 1940 din cauza izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial. La scurt timp, Tony Bulandra moare. Lucia continuă să joace, să facă spectacole și să predea actoria. I se încredințează conducerea Teatrului Municipal din Capitală, funcție pe care o va deține până în 1961, când și ea se stinge din viață. După moartea sa, teatrul îi va purta numele.