Conachi nu este numai meseriașul conștiincios, care a compus micul tratat intitulat Meșteșugul stihurilor românești (în fond, prima noastră poetică), dar chiar un poet adevărat, superior tuturor celorlalți din prima parte a secolului XIX. Dacă și-ar fi tipărit versurile la vreme, receptarea lui așa zicând cultă ar fi fost alta și n-ar fi așteptat pe Călinescu spre a-i marca valoarea. […] E destul să deschidem o culegere din versurile poetului ca să ne dăm seama că ele au o calitate inefabilă a limbii… Nicolae MANOLESCU Spiritele întemeietoare nu sunt cu necesitate elementare, monocorde, spiritele întemeietoare ating, adesea, în sfera lor, o complexitate și un rafinament (cazul lui Conachi) cu greu de depășit. […] Poezia lui Conachi se menține într-o perpetuă laudă a femeii, transformată astfel într-un obiect de cult. Așa și este obiectul erotic conachian: obiect de închinăciune, obiect de adorație. Formula „ibovnică slăvită” spune totul. […] Conachi este cel care instaurează, cred, tirania ochilor în poezia română…
Cărți,multe cărți.
