Doamna Dalloway. Camera lui Jacob

DOAMNA DALLOWAY Definitivat în 1923 sub TITLUL The Hours, romanul a fost publicat în 1925 cu bine-cunoscutul titlu Mrs. Dalloway. Eroina acestui roman mai apăruse și în romanul de debut al Virginiei Woolf, The Voyage Out / Călătorie în larg, precum și în cinci povestiri (în care Clarissa Dalloway este tot o amfitrioană care dă petreceri la care sunt invitate personajele principale): „The New Dress” („Rochia cea nouă”), „The Introduction” („Prezentarea”), „Together and Apart” („Împreună și separat”), „The Man Who Loved His Kind” („Omul care își iubea rudele”), „A Summing Up” („O recapitulare”) – toate aceste texte aveau să fie publicate postum, în antologia din 1944, A Haunted House and Other Short Stories („«O casă bântuită» și alte povestiri”), dar și într-una din 1973, Mrs. Dalloway’s Party („Petrecerea doamnei Dalloway”).  ACȚIUNEA romanului prezintă, în prim-plan, o singură zi din viața Clarissei Dalloway, pe de o parte, și din viața lui Septimus Warren Smith, pe de altă parte. Propriu-zis doi necunoscuți, destinele celor două personaje se întrepătrund de fapt în această unică zi londoneză. Clarissa este înfățișată în toiul pregătirilor pentru petrecerea pe care o va găzdui în aceeași seară. În planul secund, povestea se întoarce în timp, de la adolescența Clarissei, petrecută alături de prietenii ei, până la diferite momente-cheie din viața celorlalte personaje. Septimus, un tânăr veteran care se simte tot mai alienat față de societate, de semeni și de propria soție, se luptă cu depresia și cu șocul post-traumatic cauzate de participarea în Primul Război Mondial. La finalul zilei, Septimus alege să se sinucidă, așa cum însăși autoarea Virginia Woolf va proceda peste ani. Toate aceste episoade întrețesute sunt redate prin tehnica fluxului conștiinței, considerată caracteristică scrisului Virginiei Woolf.   TEME atinse în roman: trecerea timpului, boala psihică, feminismul, criza existențială, homosexualitatea.         CAMERA LUI JACOB    Publicat în 1922, cel de-al treilea roman al Virginiei Woolf este considerat prima capodoperă experimentală a autoarei și prima ei carte cu adevărat modernistă.    ACȚIUNEA: Tânărul Jacob, fiul mijlociu al doamnei Flanders, văduvă, este prezentat în permanență prin amintirile celor care l-au cunoscut, însă niciodată direct. Personalitatea lui se conturează prin însăși absența lui. Prin descrierile celor din jur, îl vedem pe Jacob copil interiorizat, cu o inteligență precoce, apoi, student la Cambridge, intelectual și cititor avid al marilor clasici, pentru ca ulterior să ajungă unul dintre soldații morți la datorie în Primul Război Mondial. Prin descrierile altora, Jacob se conturează ca un amalgam de impresii, devenind astfel un construct și un protagonist total atipic scrierilor din epocă.   TEME atinse în roman: iubirea, moartea, homosexualitatea, războiul, prietenia.