Autobiografie

„Una dintre autobiografiile cu adevarat mari ale limbii engleze.“ – Michael Foot„Mi-au stapanit viata trei pasiuni, simple, dar de o intensitate coplesitoare: dorinta de iubire, cautarea cunoasterii si mila greu de indurat fata de suferinta omenirii.“ Cuvintele cu care Bertrand Russell isi incepe Autobiografia dau tonul acestei carti exceptionale in multe privinte. Cititorul va descoperi un personaj original, cu o viata bogata in evenimente de toate tipurile, printre care se numara cele doua razboaie mondiale care au indoliat Europa secolului XX; o viata bogata, de asemenea, in cuceriri amoroase, reusite intelectuale si lupte politice. De-a lungul existentei sale, Russell a stiut sa combine ca nimeni altul reflectiile logicianului ‒ prieten cu Wittgenstein, Whitehead sau G. E. Moore ‒ cu gesturi publice care l-au facut, de pilda, sa fie condamnat la sase luni de inchisoare. Unul dintre capitolele cele mai interesante ale cartii e dedicat voiajului din 1920 in Rusia bolsevica, aflat cu siguranta la originea anticomunismului sau.Publicata initial in trei volume succesive la sfarsitul anilor 1960, Autobiografia lui Bertrand Russell e scrisa cu o totala sinceritate si simplitate, cu umorul si prospetimea vie atat de caracteristice autorului.Figura de prim ordin a logicii si filozofiei secolului XX, lordul BERTRAND RUSSELL (1872–1970) a fost totodata un autor prolific si in probleme de interes pentru publicul larg: religia, organizarea sociala, relatiile internationale, razboiul si pacea, educatia, etica, influenta stiintei asupra vietii sociale etc. In toate aceste chestiuni a exprimat o gandire originala si viguroasa, adesea in raspar cu mentalitatile dominante si starnind nu o data nemultumiri si reactii adverse din partea autoritatilor. Izbucnirea Primului Razboi Mondial ia dat ocazia sasi manifeste antimilitarismul si pacifismul; drept consecinta, sia pierdut in 1916 postul de la Cambridge si a fost condamnat in 1918 la sase luni de inchisoare. Democrat, individualist si liberal, Russell a impartasit vederile socialistilor englezi, dar a criticat bolsevismul dupa o calatorie in Rusia, intreprinsa in 1920. Pana la sfarsitul vietii na incetat sa fie un adversar al oricarei forme de dictatura si un luptator pentru cauza pacii, opunanduse utilizarii militare a energiei nucleare sau denuntand pericolele nationalismului. In 1950 ia fost decernat Premiul Nobel pentru literatura, „drept recunoastere a activitatii sale scriitoricesti variate si de mare importanta, prin care apara idealurile umaniste si libertatea de gandire“.