Celebru teoretician al managementului organizațional, Peter Senge folosește tot ceea ce a învățat din lumea afacerilor, pentru a optimiza domeniul învățământului și al politicilor educaționale. Plecând de la modelul celor "cinci discipline" esențiale pentru schimbarea la nivel organizațional (măiestria personală, viziunea împărtășită, modelele mentale, învățarea în echipă și gândirea sistemică), Senge și colegii săi diagnostichează mai întâi stadiul la care se află sistemul educațional occidental, rămas în urmă, la nivelul erei industriale, și neacordat la nevoile actualei societăți informaționale. Cartea propune mai departe o serie de abordări novatarea pentru politicile educaționale, având ca repere predarea individualizată, adaptarea curriculei la contextul local și regional și renunțarea la didactica axată pe memorare și teste standardizate. În esență, școlile sunt văzute ca niște sisteme vii (și nu ca niște mașinării), a căror supraviețuire depinde de felul în care profesorii, directorii, inspectorii, elevii și părinții lor, dar și administrațiile locale izbutesc să colaboreze și să se adapteze la transformările socio-economice din jurul lor.
Cărți,multe cărți.
