Arhetipuri, stereotipuri si imagini ale femeii

Arhetipuri, stereotipuri si imagini ale femeii - (de la Ghilgames la Mircea Cartarescu) In eseurile care compun Arhetipuri, stereotipuri si imagini ale femeii, se remarca mai multe personaje feminine - zeita Istar (Epopeea lui Ghilgames), Lilith si Eva (Geneza biblica), Ne-Fratele sau intaia femeie din mitologia populara romaneasca, Maria Magdalena, "cel mai iubit discipol", Simina (Padureanca lui Slavici), femeia "cu trei coaste de drac" (Povestea lui Stan Patitul), frumoasa Borivoje (De la noi, la Cladova), Ana si Florica (romanul Ion), doamna T., Emilia Rachitaru (Patul lui Procust), Ela Gheorghidiu (Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi), Blanca Alvarez (O femeie pentru Apocalips) -, un singur arhetip. Zeita, nimfa, vrajitoare sau muritoare, demon sau umila creatura, intelectuala sau femeie simpla, oraseanca sau taranca, fiica sau sotie, iubita sau semiprostituata, ele au trasaturile femeii autentice: independenta, rebela, hotarata, patimasa, sensibila, intuitiva, puternica, imposibil de supus si imblanzit, in ciuda tuturor tentativelor masculinului de a o reduce la stadiul de "fiinta deghizata". Aceste personaje feminine sunt aduse in prim planul scenei mitice si literare de catre barbati, pentru a detasa perspectiva masculinului asupra acestui "gen" de alteritate. Pozitionata in centrul sau la periferia ecuatiei existentiale, femeia se impune constant drept o necunoscuta greu de descifrat, mister imposibil de supus intelegerii printr-o axioma matematica sau intr-un concept filosofic (desi incercari sunt multe). Pentru ca a fost si ramane "o problema", rezolvarea ei poate fi abordata cu maxima incordare, frustrare si teama sau cu detasare, acceptare si umor.