Ghid de iconografie bizantina

Sfintele icoa­ne sunt pline de lumina lui Hristos, iar creștinul ortodox care le pri­vește și le ve­ne­rează cu credință, în simplitatea inimii, se um­ple de aceas­tă lumină binecuvântată. Noi, creștinii, recunoaștem acest adevăr. De aceea nu obosim niciodată privind sfin­tele icoane, stând la rugăciune înaintea lor ca și cum am fi chiar în prezența per­soa­nelor zugrăvite în ele. Pentru cel ce nu este creștin, lumina aceasta lină și plină de bu­cu­­­rie nu este sesizabilă. După cum ne spune Mân­tuitorul în Evan­ghe­lie, având ochi nu poa­te să vadă. Omul lumesc percepe în icoa­­ne cu­lo­rile, formele, arta, cultura. Poate aprecia abilitatea artis­ti­că a iconarului și va plăti un preț pentru „at­mos­fera” sau „sta­rea” pe care icoana o creează, însă dimensiunea interioară, as­cun­să, îi sca­­pă. Sfin­tele icoane sunt pentru creștini un ospăț duhovnicesc, o săr­bă­­toare a privirii și a inimii. Cartea de față tratează, în modul cel mai cu­prin­ză­tor și siste­ma­tic, tematica iconografiei bizan­tine, abordând multe prin­cipii și învățături, ca de pildă: arhetipuri, frontalitate, ca­rac­ter hie­­ratic, perspectivă inversă și psiho­lo­gi­că, atemporalitate etc. Se poa­te spune, pe drept cu­vânt, că această lucrare este un ma­nual de ico­no­gra­fie ortodoxă pentru iconar și laic, pentru cel cre­din­cios, pentru student și pentru orice prieten al icoanelor.