Revista Scrisul Romanesc Nr. 9 din 2018

Revista „Scrisul Romanesc“ a fost fondata in 1927, de catre criticul literar Dumitru Tomescu, si tiparita de editura cu titlul omonim, pana in 1928. Prin structura, format si colaboratori, „Scrisul Romanesc“ devine de la inceput o publicatie culturala interbelica importanta, alaturi de „Ramuri“ si alte reviste din perimetrul Olteniei.Intre colaboratori se numara Tudor Arghezi, Ion Agarbiceanu, Gib I. Mihaescu, N. M. Condiescu, Cezar Petrescu, Vasile Voiculescu, Ion Pillat, N. I. Herescu, Al. Marcu, C. Radulescu-Motru, Radu Dragnea, P. P. Panaitescu, Emanoil Bucuta, Al. Lascarov-Moldovanu, Al. Busuioceanu, Ion Dongozi, I. B. Georgescu, D. Tomescu. Prestigiul seriei noi a revistei este dat de la inceput de catre un Colegiu editorial alcatuit din personalitati marcante ale vietii culturale din tara si din strainatate: Adrian Cioroianu, Andrei Codrescu, Irina Mavrodin, Eugen Negrici, Nicolae Panea, Dumitru Radu Popa, Dumitru Radu Popescu, mai apoi Daniela Crasnaru. Si nu orice colegiu editorial, ci unul activ, fiecare membru sustinand, constant, cate o rubrica, ceea ce creeaza posibilitatea realizarii, dupa un timp, a unui volum al fiecarui autor, in care sa fie reunite articolele publicate. Sase volume au si aparut: Andrei Codrescu, „Instrumentul negru“; N. Davidescu, „Poezii inedite“; Marin Sorescu, „Poezii inedite“; „Mircea Dinescu. Poezia insurgentei“ de Constantin M. Popa, Monica Spiridon, „Cum poti sa fii roman?“. Variatiuni pe teme identitare; Irina Mavrodin, „Despre traducere. Literal si in toate sensurile“. In strategia culturala a revistei se gaseste intentia de permanentizare a unor rubrici individualizate, pe langa cele consacrate de practica publicistica: Cartea-eveniment propune analizarea unor carti care ar putea deveni repere; O idee — rubrica initiata si sustinuta de Adrian Cioroianu – aduce in dezbatere aspecte de mare actualitate; sub genericul Idei si mentalitatea, cititorul va descoperi subiecte controversate din miscarea filosofiei contemporane, iar Imaginar si rationalitate exploreaza relatiile subtile dintre realitate si virtualitate; in Logoterapia se abordeaza tema concurentei dintre cartea-obiect si formele sale virtuale de transmitere-receptare, continuata de rubrica Actualitatea capodoperei in care sunt comentati scriitori precum Voltaire, Hugo etc.; Cum scriem, cum vorbim este o rubrica optimizata pentru punerea in discutie a „vietii“ cliseelor, stereotipiilor si neglijentelor de limbaj; Restante este o rubrica propusa de Eugen Negrici si continuata, sub genericul Confruntari de Ovidiu Ghidirmic si se refera la lucrari ramase in momentul aparitiei fara ecoul meritat sau la unele aspecte teoretice; o sectiune intitulata Inedite are darul de a activa pagini relevante pentru istoria literara, de 4 ani avandu-l protagonist pe Marin Sorescu; Din partea cealalta, rubrica propusa de scriitori stabiliti in afara tarii, mai exact de Dumitru Radu Popa, se doreste un spatiu de interculturalitate, iar Corespondente lirice electronice, propusa de Carmen Firan, o completeaza. Petre Rado sustine rubrica Cronica de film; Ioan Lascu — Retrocritica; Dumitru Radu Popescu — Scrisori deschise; Marian Victor Buciu — Obsesii; Mihai Dutescu — Vitrina cu carti; Deyan Ranko-Brashich — Scrisori din America; Ion Parhon — Teatru; Dodo Nita — Lumi bidimensionale; Lucian Florin Rogneanu — Atelier de artist. Privita in ansamblu, revista cuprinde in mod echilibrat, compartimente si rubrici permanente in care se regasesc poezia, proza, critica si istoria literara, cronici si recenzii de carti, literatura straina, o pagina de inedite, articole pe teme de educatie si cultura, si arte, de filosofie, istorie, evenimente culturale in tara si in strainatate (cu permanenta din New York, Paris), prezentare de carti si reviste.